Month: February 2015

Leucemia

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Leucemia

 

Leucemia este in mod frecvent denumita si boala sangelui. Ea este provocata de un defect al leucocitelor (numite si globule albe), care conduce la multiplicarea in mod necontrolat a unui tip de leucocite imature din maduva osoasa. Celulele-susa ale maduvei osoase, care in mod normal formeaza globule rosii si albe, precum si plachete sanguine, sunt reprimate de leucocitele bolnave, astfel incat este pusa in pericol constituirea normala a sangelui.

Exista mai multe forme de leucemie – doua acute si doua cronice.

  • Leucemia limfatica acuta apare in special la copii. Aceasta forma de imbolnavire afecteaza de cele mai multe ori meningele, deoarece globulele bolnave pot ajunge sa invadeze creierul.
  • Leucemia acuta mieloica este provocata de mieloblaste de tip cancerigen, precursori ai leucocitelor de maduva osoasa. Aceasta forma de leucemie apare mai ales la adultii tineri.
  • Leucemia cronica limfatica este o forma de imbolnavire caracteristica varstelor mai inaintate. In sange, maduva osoasa, splina si nodulii limfatici, apar si se multiplica limfocite nefunctionale. Din cauza acestui fapt, apararea imunitara este afectata in mod sensibil si avem de-a face cu o carenta de anticorpi.
  • In cazul leucemiei cronice mieloice, celulele leucemice apar atat in maduva spinarii, cat si in sange si in alte organe. Cauza ei pare a fi genetica, deoarece la majoritatea pacientilor apare sindromul Philadephia, adica un anumit defect cromozomial.

Printre cei mai cunoscuti factori de risc pentru leucemie se pot enumera, pe langa o anumita predispozitie genetica, administrarea de substante chimice (cum ar fi citostaticele), expunerea indelungata la radiatii inonice si anumite tulpini virale. Carenta de componente sanguine determina sangerari frecvente, pe nas, sau aparitia unor puncte de sange la nivel de epiderma.

Cum recunoastem leucemia?

Carenta de globule rosii provoaca o simptomatologie tipica, caracterizata prin apatie, oboseala, transpiratie nocturna, astm, paloare si anemie (sange sarac). Din cauza lipsei de globule albe intacte, organismul este extrem de expus la infectii, mai ales la cele determinate de virusi  si de micoze. La pacientii cu leucemie cronica apar adesea iritatii ale pielii, de tipul eczemelor, iritatiei sau de al herpesului Zoster.

Daca exista suspiciunea de leucemie, se face o prelevare de sange si se cerceteaza compozitia sangelui, pentru a fi depistate eventualele anomalii la nivelul compusilor sangelui, luati individual. Diagnosticul poate fi confirmat prin biopsia unei probe de maduva osoasa.

[ad#articol]

In acest scop, se va preleva maduva osoasa din zona bazinului si se va verifica situatia celulelor tinere. Daca se gaseste un procent ridicat de celule imature, nefunctionale, acesta este un indiciu al leucemiei.

Ce poate face medicina alopata?

Ca si in celelalte forme de cancer, chimioterapia este unica modalitate de combatere a leucemiei. Se desfasoara in mai multe cicluri, pe o perioada care poate dura pana la trei ani, pana cand sangele si maduva osoasa au revenit la normal. Citostaticele determina o serie intreaga de efecte secundare grave, deoarece acestea actioneaza si asupra celulelor sanatoase. Consecintele sunt reprezentate de greata, voma, stare de epuizare, caderea parului si inflamatii ale mucoaselor.

In mod aditional, se efectueaza si radioterapie, menita a impiedica raspandirea celulelor leucemice. Si aceasta are efecte secundare neplacute.

Daca vindecarea nu este posibila pe aceasta cale, mai ramane optiunea unui transplant de maduva de la o alta persoana. Dat fiind faptul ca donatorul si primitorul trebuie sa aiba, nu numai aceeasi grupa de sange, dar si aceeasi parametri de tesut (antigeni HLA), pentru ca transplantul de maduva sa nu fie respins de catre organismul primitor, este necesar ca donatorul sa fie un membru apropiat de familie, sau un strain care dispune intamplator de aceiasi parametri.

Transplantul de maduva osoasa, reprezinta o simpla introducere in organism a unui material celular strain, dar numai dupa ce a fost integral indepartata propria maduva bolnava, prin chimioterapie in doze ridicate. Cel mai mare risc consta in faptul ca niciodata nu este sigur daca organismul va accepta maduva osoasa straina.

Dupa transplant, pacientului i se administreaza imunosupresive, pentru a impiedica respingerea celulelor sanatoase provenite de la donator, de catre propriul organism. In aceasta perioada, pacientul va sta intr-un spatiu izolat, pentru a se evita infectiile grave.

Hipotensiunea

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Hipotensiunea

Hipotensiunea este mai putin periculoasa, dar la fel de neplacuta ca si hipertensiunea. In special femeile tinere si persoanele in varsta sufera frecvent de hipotensiune. Spre deosebire de hipertensiune, de cele mai multe ori, hipotensiunea nu este patologica si, in masura in care este asimptomatica, nici nu trebuie tratata. Vasele de sange ale persoanelor hipotensive sunt protejate, hipotensivii fiind astfel mai putin susceptibili la afectiunile cardiovasculare.

Ce reprezinta hipotensiunea?

La o tensiune arteriala cu valori constant scazute, de sub 100/60 mmHg la femei si 110/60 mmHg la barbati, putem vorbi de existenta unei hipotensiuni.

O tensiune arteriala scazuta apare atunci cand inima nu pompeaza sangele cu suficienta forta in sistemul circulator, sau atunci cand arterele nu prezinta un tonus suficient.

Tinerii in perioada de pubertate sau barbatii inalti si slabi sufera deseori de hipotensiune. Intr-un scurt interval de timp, din cauza efortului fizic sau al epuizarii, tensiunea poate cobora la niveluri scazute. Dar si pierderea de sange sau de fluide din corp, cum ar fi in cazul vomei, al diareei pternice sau al sederii prelungite in pat, ori existenta unor boli infectioase sau neurologice pot produce o scadere drastica a tensiunii. In afara de aceste situatii, hipotonia poate surveni ca efect secundar al consumului de medicamente, de genul mijloacelor de scadere a tensiunii, antidepresivelor sau celor folosite pentru ameliorarea tranzitului urinar.

Cum recunoastem hipotensiunea?

Cel mai usor recunoastem hipotensiunea la ridicarea brusca in picioare, dupa ce am stat mai mult timp asezati. Vasele de sange nu se tonifica suficient de repede, tensiunea scade si nu permite o vascularizare suficienta a creierului.

Consecintele sunt urmatoarele: ameteala, “negru in fata ochilor”, mergand pana la pierderea cunostintei. Alte simptome, ce apar in mod frecvent in cazul unei hipotensiuni, sunt lipsa de energie si apatia.

[ad#articol]

Hipotensivii sunt deseori palizi, au mainile si picioarele reci, deoarece alimentarea cu sange a extremitatilor este anevoioasa.

Un mod de viata sanatos

Daca va vine ameteala cand va sculati din pat, trebuie sa va ridicati mai intai in sezut, cu picioarele incrucisate, sau sa va incordati picioarele pentru a repune sangele in circulatie. Practicarea permanenta a unor sporturi ca inotul, voleiul dar si mersul pe bicicleta sau vaslitul stabilizeaza tensiunea pe termen lung.

Puteti sa folositi sarea cu mai multa generozitate. Sarea mareste volumul sangelui si, implicit, creste tensiunea. Consumati multe lichide, in special ceaiuri de plante si apa minerala. Evitati cafeaua, deoarece aceasta stimuleaza circulatie pe termen scurt, dar pe termen lung inhiba tonusul vascular.

Terapii alternative

In majoritatea cazurilor, hipotensiunea se regularizeaza prin aplicarea unor masuri simple, cum ar fi miscarea si dusurile alternative calde-reci. Daca acestea nu sunt suficiente, avem la dispozitie o multitudine de mijloace terapeutice pentru stabilizarea circulatiei.

Camforul in combinatie cu paducelul (Crataegus) stabilizeaza tensiunea.

Combinatiile de preparate, dintre cele mai potrivite,se gasesc la farmaciile naturiste. Administrarea de substante amare ( de ex: gentiana, chininasau tintaura) determina o tonificare generala si, prin aceasta, o stabilizare a circulatiei. De la farmacie se pot cumpara tincturi din substante amare, care se administreaza diluate cu apa. La inceput vi se vor parea rele la gust, dar cu timpul va veti obisnui cu gustul amar!

In plus, veti observa ca tinctura ajuta digestia. Se recomanda prudenta daca suferiti de arsuri acide. In acest caz, preparatele amare vor conduce la acutizarea simptomelor, deoarece stimuleaza productia de acid gastric.

Mai ales la persoanele in varsta, tensiunea scade in timpul noptii, ceea ce poate determina un somn nelinistit.

Rozmarinul si-a dovedit utilitatea in aceasta situatie. Serviti la masa de pranz si la cina cate un paharel (2cl) cu vin sau ceai de rozmarin.

Circulatia este stimulata si prin administrarea de Ginseng, mai ales in starile de slabiciune.

Dusurile alternative calde-reci, baile reci pentru brate si masajul cu peria va repun in forma dimineata. Ele maresc tonusul vascular si mentin stabilitatea circulatiei. Cufundarea intregului corp in extract de rozmarin stimuleaza, de asemenea, circulatia. De asemenea vizitele la sauna pot fi utile, dar este posibil ca anumiti hipotonici sa nu le tolereze bine.

Gastrita

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Gastrita

 

Multa vreme, inflamarea mucoasei stomacale (gastrita) a fost privita ca o boala provocata de stres si nervozitate. Insa descoperirea, in anii 80, a bacteriei Helicobacter pylori, a dus la abandonarea acestei teorii, considerandu-se ca gastrita este provocata de acest microorganism. Numai ca, intre timp, s-a dovedit ca nu toate persoanele care aveau aceasta bacterie s-au si imbolnavit de gastrita. Asta inseamna ca psihicul joaca totusi un anumit rol in debutul bolii.

Ce este gastrita?

Gastrita este o inflamare a mucoasei stomacale.

Medicina deosebeste 3 tipuri de gastrita:

  • gastrita autoimuna (tip A), foarte rara. Prin formarea de anticorpi impotriva mucoasei stomacale apare o inflamare cronica; ea distruge incet mucoasa stomacala.
  • cea mai des intalnita forma de gastrita este cea bacteriala (tip B), la aceasta se poate dovedi aparitia bacteriei Helicobacter pylori. Desigur o mare parte a populatiei (cca.30%) este purtatoare a acestei bacterii, insa fara a se imbolnavi de gastrita.
  • cea de a treia forma (tip C), gastrita chimic-toxica, este cauzata de consumul regulat de nicotina, alcool, cafea sau anumite medicamente ( de ex: analgezicele).

O gastrita incepe cu o protejare insuficienta a mucoasei stomacale. Urmarea fiind o inflamare a mucoasei.

La o gastrita cronica mucoasa poate fi atat de afectata, incat productia de sucuri digestive se poate opri cu totul. Daca inflamatia patrunde in straturi mai adanci ale peretelui stomacal, atunci apare ulceratia stomacala, care este insotita deseori de o sangerare stomacala.

Toate formele de gastrita ( in afara de cea de tip A) sunt agravate de stres.

Cum recunoastem gastrita?

Simptomele tipice ale gastritei sunt senzatiile de balonare, arsurile, lipsa poftei de mancare si greata. Sunt similare celor ale stomacului iritat. Puteti observa daca stomacul produce prea mult sau prea putin acid gastric pornind de la aspectul limbii: o limba rosie, fara sedimente, arata ca este vorba de valori mari de acid gastric, pe cand un sediment alb semnifica prea putin acid gastric.

[ad#articol]

Pentru ca peretele stomacal este slaba provizionat cu nervi senzoriali, gastrita poate fi nedureroasa, chiar daca mucoasa stomacala este atat de puternic atacata, incat apar sangerari. Sangele din stomac, digerat, coloreaza scaunul negru ca smoala (gudron) sau duce la varsaturi asemanatoare zatului de cafea. O colorare inchisa a scaunului poate fi provocata si de consumul de afine, sfecla rosie sau de tabletele care contin fier.

In cazul in care scaunele de culoare inchisa se succed timp de mai multe zile la rand, va trebui sa mergeti la medic: netratate, sangerarile stomacale cronice pot duce la anemie. Cu ajutorul unei gastroscopii, medicul realizeaza care este situatia mucoasei stomacale, insa pentru a depista prezenta Helicobacteriei este necesara o proba mucoasa.

Un stil de viata sanatos

Inca de la aparitia gastritei va trebui sa renuntati la fumat, din cauza ca nicotina irita stomacul. Nu se recomanda nici cafeaua, nici alcoolul.

Terapii alternative

Diverse plante cu o mucozitate crescuta lasa un strat protector pe stomac si stimuleaza astfel vindecarea. Dintre acestea amintim musetelul, nalba de gradina (Althaea rosea), casul-popii (Malva grandifolia – M. silvestris) si inul de cultura. Acesta din urma ar trebui lasat cateva ore in apa rece, dupa care trebuie strecurat, iar lichidul ramas se bea treptat.

Efecte antiinflamatorii au ceaiul de lemn dulce si ceaiul de musetel. O cura cu ceai de musetel ar fi foarte eficienta: pentru aceasta beti1/2 de cana cu ceai de musetel pe stomacul gol si culcati-va timp de 10 minute pe spate, dupa care intorceti-va pe partea stanga, pe burta, si la sfarsit pe partea dreapta. Inainte de a schimba pozitia beti 1/2 de cana de ceai. Dupa 40 de minute ati baut 2 cani , iar stomacul a facut o baie calduta cu ceai de musetel.

Daca suferiti de mai multa vreme de gastrita, iar productia sucului gastric este deranjata, atunci substantele amare pot stimula formarea acidului gastric. Amestecati in ceai radacina de lumanarica pamantului (Gentiana asclepiadea), pelin (Artemisia absinthium) sau tintaura si beti 1 cana in 30 minute, inainte de fiecare masa.

La dureri stomacale cauzate de stres, ceaiul din frunze de roinita si floarea de hamei pot avea efecte relaxante, calmand crampele.

Terapia nutritionala

Cand este vorba de alimentatie, ar trebui sa ascultati in primul rand de stomac. Veti observa ca mancarurile grase inrautatesc simptomele. Mai potrivite sunt portiile mici, usor digerabile.

Ar trebui sa evitati cat mai mult alcoolul si cafeaua, fiindca ambele ataca mucoasa stomacala.

Pentru protejarea peretilor stomacali ar trebui sa puneti 1 lingurita de argila intr-un pahar cu apa, sa amestecati bine si sa beti.

O cura de bauturi cu zeama de varza sprijina vindecarea ulcerului stomacal. Beti cate un paharel cel putin trei saptamani, de doua ori pe zi.

Si zeama de cartofi este recomandabila in caz de ulceratii stomacale, intrucat calmeaza foarte eficient colicile provocate de ulcerul gastric. Ca la toate inflamatiile, o terapie cu enzime ajuta mucoasa stomacala. Enzimele care digera albuminele elimina mediatorii inflamatiilor si scad tendintele de inflamare.

Anorexia

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Anorexia

 

Frumos, plin de succes si…gras? Nu prea credem. Mass-media ne sugereaza ca oricine e mai slab, are o viata mai usoara. Dar ce se intampla daca si persoanele cu greutate normala au impresia ca sunt grase si neatragatoare? Anorexia se manifesta mai ales la fete, dar in ultimul timp a inceput sa afecteze si din ce in ce mai multi baieti aflati la varsta pubertatii. In cazul unei treimi dintre cei afectati boala ia un curs cronic – adesea cu dezdonamant fatal.

Ce este anorexia?

Cuvantul grecesc “anorexis” inseamna “lipsit de foame” sau “lipsit de dorinta”. Cel mai important simptom al acestei boli de nutritie este o dieta autoimpusa stricta, care poate ajunge la proportii ce pun in pericol viata persoanei. Sunt vizate mai ales fetele dar si baietii intre 10 si 25 de ani. Declansatoare sunt adesea conflictele cu prietenii sau idealul vesnic de greutate.

Modul anorexic de pretuire a propriei persoane se autodefineste puternic prin intermediul aspectului fizic si cel al greutatii. Un alt aspect caracteristic este reflexul puternic de autocontrol. Pacientul este extrem de neindurator cu el insusi, propria greutate fiind analizata extrem de critic. In mod paradoxal, chiar daca este puternic subponderala, persoana se simte intolerabil de grasa.

Anorexia poate duce la o pierdere in greutate de 50 de procente, pacientii slabind intre 30 si 40 de kg prin infometare. Datorita pierderii drastice in greutate, apar diferite probleme fizice: la fete lipseste menstruatia, procesele de crestere sunt incetinite si se produce o inmultire a problemelor circulatorii. In primii ani, simptomatologia anorexiei poate comuta spre bulimie, iar uneori poate reveni la anorexie.

Cum recunoastem anorexia?

Daca observati o puternica scadere in greutate la copilul dumneavoastra sau la alti tineri, acesta poate fi un prim semn de anorexie. Dar si alte simptome ale unei boli de nutritie ar trebui sa va atraga atentia. Printre acestea pot fi amintite:

  • evitarea regulata a meselor (“am mancat deja ceva”)
  • suprimarea senzatiei de foame prin ingerarea excesiva de apa sau cafea
  • administrarea de laxative, diuretice sau regulatori de apetit
  • pregatesc mese festive cu mare entuziasm, dar, pusi la masa, doar scormonesc prin mancare
  • dieta autoimpusa este prezentata altora drept lipsa de apetit
  • practica sport excesiv

Persoanele anorexice sunt adesea foarte ambitioase si orientate spre rezultat. Nu isi pot ierta nici cele mai mici slabiciuni si isi privesc propriile actiuni autocritic.

Sunt foarte iritabile datorita senzatiei continue de foame si par adesea dezechilibrate. Corpul, care pierde mult in greutate, reactioneaza la abtinerea permanenta de la mancare cu epuizare, slabiciune musculara si interes sexual scazut.

Alte schimbari fiziologice sunt senzatia permanenta de frig, datorita presiunii scazute a sangelui, pielea uscata, unghiile casante, o pilozitate fina pe intreaga suprafata a corpului (Pilozitate Lanugo) si probleme gastrice.

Terapii alternative

Metodele alternative sunt folosite pentru sprijinirea psihoterapiei.

Terapia nutritionala

Dupa finalizarea cu succes a terapiei, trebuie sa mentineti o alimentatie echilibrata. Realizarea unui plan de nutritie va poate ajuta in acest sens.

Psihoterapia

Deoarece, in mod normal, anorexicii nu sunt constienti de boala lor, o terapie fara internarea pacientului nu prea are sens in fazele de inceput ale tratamentului.

[ad#articol]

Aceste persoane sufera de o perceptie distorsionata asupra corpului si greutatii lor. In cadrul tratamentului psihoterapeutic ei invata ca increderea in sine si succesul lor in viata intima si profesionala nu depind de greutatea lor corporala.

Terapia orientata spre familie se aplica in cazul tinerilor anorexici care traiesc inca in casa parinteasca. In acest fel li se poate arata, cu ajutorul familiei, cum pot controla anorexia. Adesea intreaga atentie a familiei se indreapta asupra bolii, celelalte probleme existente fiind impinse puternic in fundal. Poate fi de ajutor participarea terapeutului la mesele de familie.

In cadrul unei terapii de grup pacientii invata  impreuna noi strategii pentru solutionarea problemelor. Interpretarea de roluri si exercitiile de comunicare sunt potrivite pentru recunoasterea si managementul conflictelor personale.

Modelarea creativa, ca de exemplu terapia prin muzica sau cea prin pictura, ofera noi surse de inspiratie si permite exprimarea conflictelor mentale prin imagini sau sunete. De asemenea terapia prin dans poate fi o buna supapa pentru exteriorizarea conflictelor interioare.

Totul despre aritmia cardiaca

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 1 minut

Totul despre aritmia cardiaca

Aritmia reprezinta o schimbare a ritmului regulat de bataie a inimii. Inima pare sa sara o bataie, sa bata neregulat, ori prea tare ori prea incet. Forma cea mai grava a aritmiei este fibrilatia ventriculara, aceasta fiind ultima etapa a unui atac cardiac.

Cresterea ratei bataii inimii nu este intotdeauna un motiv de ingrijorare. Bataile inimii se accelereaza atunci cand persoana in cauza este emotionata sau face miscare.

Sunt ingrijoratoare bataile rapide si neregulate, desi nu intotdeauna ele sunt provocate de vreo afectiune cardiaca.

Aritmiile prezente in atrii, camerele din partea superioara a inimii, sunt mult mai slabe decat cele din camerele inferioare, numite ventricule. Exista doua tipuri de aritmie: tahicardia, cand ritmul cardiac este accelerat si bradicardia, cand rata batailor este scazuta.

Cauze

Multe aritmii sunt provocate de afectiuni ale inimii sau ale vaselor de sange. Cele mai frecvente sunt bolile coronariene. Afectiunile valvelor si inflamarea miocardului, acestea fiind complicatii rar intalnite.

Lipsa de potasiu, hipertiroidia, cofeina, tutunul si medicamentele precum digitalina si bronhodilatatoarele pot cauza aritmii.

Simptome

Nu intotdeauna se dezvolta simptome, dar cand se intampla, acestea apar brusc si includ:

  • palpitatii (bataie neregulata si accelerata a inimii)
  • respiratie slaba
  • durere in piept sau gat, precum angina

Pot aparea complicatii precum insuficienta cardiaca si atacul vascular cerebral

Cum se depisteaza?

  • Prin efectuarea unei electrocardiograme (EKG)
  • EKG la 24 h dupa atac pentru a depista aritmia;
  • prin monitorizare EKG 24 h: pacientul desfasoara activitati zilnice avand pe piept un mic aparat portabil ce inregistreaza activitatea electrica a inimii

Tratament

  • Antiaritmice precum digoxin, beta-blocanti, blocanti ai calciului, amiodarona, flecainida si propafenona
  • Defibrilarea – oprirea fibrilatiei arteriale sau ventriculare cu ajutorul medicamentelor sau socurilor electrice si restabilirea ritmului cardiac normal
  • Stimulatorul cardiac

Stimulatorul cardiac

Este un aparat implantat in corp, care furnizeaza miocardului impulsuri electrice regulate. Unele stimulatoare actioneaza continuu, altele doar cand rata batailor inimii scade ingrijorator. Implantarea este efectuata sub anestezie locala; cutiuta stimulatorului fiind inserat intr-un lacas special pregatit, aflat intre pielea toracelui si muschiul mare pectoral.

[ad#articol]

Impulsurile sunt transmise miocardului prin intermediul unui fir conductor, sau a unei sonde de antrenare, care este introdusa pe cale venoasa pana in cavitatile cardiace drepte. Ultima generatie de stimulatoare au baterii care tin de la 8 la 10 ani si nu sunt afectate de interferentele produse de radar si de microunde.

Zona zoster

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Zona zoster

Varicela si zona zoster sunt generate de acelasi virus. Insa in timp ce varicela este o boala inofensiva a copilariei, zona (herpesul) zoster produce dureri greu de suportat. Aplicarea prompta si consecventa a tratamentului este deosebit de importanta.

Ce este zona zoster?

Zona zoster, numita in medicina herpes zoster, este o boala infectioasa dureroasa, care duce la modificari ale pielii si, deseori, chiar si la dereglari de perceptie. Declansatorul este virusul varicelei-zoster. La primul contact, aceasta creeaza varicela, dar dupa boala, virusul migreaza de-a lungul fibrelor nervilor spre ganglionii spinali, un grup de celule nervoase din apropierea maduvei spinarii. Acolo acesta supravietuieste deseori timp de decenii, complet neobservat.

Favorizat de un sistem imunitar slabit, de stres fizic si psihic, raceli sau chiar si de radiatiile solare puternice, virusul poate fi reactivat in orice moment, indeosebi la varste mai inaintate.

Rezultatul fiind aparitia zonei zoster. Intrucat aceasta infectie se limiteaza la aria de alimentare a nervilor individuali, aparitiile la nivelul pielii apar in forma de cordon, pentru segmentele de nervi corespunzatoare.

Persoanele care nu au avut inca varsat de vant se pot contamina de la pacientii cu zona zoster si fac varsat de vant (varicela).

[ad#articol]

Cum recunoastem zona zoster?

Boala debuteaza cu o senzatie generala de slabiciune, urmata de dureri si arsuri in respectiva zona a pielii. Unii oameni reactioneaza chiar cu febra si o umflare a nodulilor limfatici. In final, se formeaza mici basici pe fond inrosit si umflat, care, dupa aproape o saptamana, se sparg si se fac cruste. Acestea vor cadea dupa 2-3 saptamani.

Chiar si dupa trecerea petelor de pe piele, dupa luni si chiar ani, unii oameni inca resimt dureri in respectivele locuri ale corpului (nevralgie). Probabilitatea acestei manifestari creste odata cu varsta si tratamentul intarziat al primelor faze ale bolii.

Terapii alternative

Metodele alternative reprezinta o completare binevenita a terapiei alopate. Acest lucru este valabil atat pentru combaterea durerii, cat si pentru alinarea simptomelor.

Tincturile de sunatoare, galbenele si lemn dulce, tamponate pe pustule, stimuleaza vindecarea rapida.

Efect vindecator are si aplicarea, cu un pic de apa, a unei paste amestecate din nucsoara, cuisoare si scortisoara macinate.

In plus, va puteti intrema cu un ceai din boabe de ovaz, frunze de scutellaria, frunze si flori de sunatoare.

Exista diverse remedii naturiste gata preparate care pot contribui la sprijinirea si activarea sistemului dumneavoastra imunitar. Printre ele se numara preparatele de echinacea, kaloba (Pelargonium sidoides) si gheara pisicii. Consultati-va insa terapeutul sau mergeti intr-o farmacie de specialitate pentru consiliere naturista.

Terapia nutritionala

Un mod de viata sanatos, cu o alimentatie adecvata este util si in cazul tratarii zonei zoster. Mai ales vitaminele B si C sunt importante pentru piele si sistemul nervos. Vitamina E poate ajuta la reducerea simptomelor de durata. De exemplu, puteti aplica vitamina E ca unguent pe pielea afectata. In plus, va puteti sprijini sistemul imunitar cu un preparat de zinc. Preventiv, dar si in timpul bolii, trebuie sa evitati stresul, alcoolul, cafeaua si fumatul.

Terapii eterice

Aromaterapia

Un masaj cu uleiuri diluate de bergamota, eucalipt, muscata, musetel, levantica, arbore de ceai si roinita, efectuat in zona sanatoasa a pielii, sporeste starea de bine si alina durerile.

Atentie!

Zonele afectate nu au voie sa intre in contact cu uleiurile.