Academia Pacientului logo

Author: Academia Pacientului

Totul despre epilarea definitiva cu laser

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 6 minute

Totul despre epilarea definitiva cu laser

Epilarea definitiva a devenit o optiune populara pentru cei care cauta sa scape de parul nedorit in mod permanent. Tehnicile moderne actuale de epilare definitiva ofera rezultate tot mai eficiente si mai sigure, oferind o alternativa convenabila la metodele traditionale de indepartare a parului. Inainte de a lua decizia de a opta pentru aceasta procedura, este important sa intelegi in profunzime ce implica epilarea definitiva.

Indepartarea parului este realizata cel mai adesea din motive estetice, 40% dintre femei raportand ca prezinta pilozitate nedorita. Dintre acestea, 10% au hirsutism, adesea in contextul sindromului ovarelor polichistice. Parul nedorit sau in proportii considerate excesive poate avea consecinte negative la nivel psihologic si asupra calitatii vietii, putand determina stres, depresie sau izolare sociala.

Ce este epilarea definitiva cu laser?

Epilarea definitiva este o procedura estetica prin care poti scapa de parul de pe corp. Aceasta foloseste aparatura de epilare definitiva de ultima generatie, precum E-Light pentru epilarea IPL si Diode, in cazul epilarii cu laser. Epilarea definitiva functioneaza prin distrugerea de la radacina a firelor de par.

  • Laserul diodă – emite lumina continua si convergenta, tratand intr-un mod tintit zonele din care se doreste eliminarea firelor de par.Aceasta tehnica implica utilizarea unui fascicul de lumina concentrat pentru a deteriora foliculii de par. Laserul actioneaza asupra melaninei din par, absorband caldura si distrugand foliculul. Este o optiune populara datorita eficacitatii si timpului redus necesar pentru tratament. Cu toate acestea, este important sa ai in vedere ca rezultatele pot varia in functie de tipul de piele si culoarea parului.
  • IPL (lumina intens pulsata) – emite lumina divergenta, care trateaza zonele in mod dispersat.

Metodele de epilare cu laser sau de tip IPL (intense pulsed light) au devenit din ce in ce mai populare, fiind disponibile atat in saloane si clinici specializate, precum si prin intermediul unor dispozitive destinate pentru a fi utilizate neprofesional, acasa.

Procesul de epilare definitiva

Indiferent de tehnica aleasa, procesul de epilare definitiva implică de obicei mai multe sesiuni. Acest lucru se datoreaza faptului ca foliculii de par trec prin diferite faze de crestere, iar tratamentele trebuie sa vizeze foliculii activi pentru a obtine rezultatele dorite. Durata si frecventa sesiunilor vor varia in functie de zona tratata si de caracteristicile individuale ale fiecarei persoane.

Beneficiile Epilarii Definitive

  1. Economisirea timpului si a banilor: Epilarea definitiva elimină necesitatea de a cheltui timp si bani in mod regulat pentru alte metode de indepartare a parului, cum ar fi folosirea lamei, epilarea cu ceara sau folosirea cremelor depilatoare.
  2. Rezultate permanente sau semipermanente: In timp ce niciun tratament nu poate garanta îndepartarea completa a tuturor firelor de par, epilarea definitiva ofera, in general, rezultate durabile sau permanente, reducand semnificativ cresterea parului in zona tratata.
  3. Confortul si comoditatea: Dupa finalizarea tratamentelor, nu mai trebuie sa te ocupi de indepartarea constanta a parului nedorit, ceea ce poate imbunatati confortul si stima de sine.
  4. Reducerea iritatiilor si a inflamatiilor: Epilarea definitiva poate ajuta la reducerea iritatiilor si a inflamatiilor asociate cu alte metode de indepartare a parului, cum ar fi rasul sau epilarea cu ceara, oferind o piele mai neteda si mai confortabila
  5. Siguranta. Dezvoltarea tehnologiei epilării definitive cu laser asigura faptul ca persoanele cu tonuri mai inchise ale pielii experimenteaza acum acelasi nivel de siguranta ca si cei cu o piele mai deschisa la culoaare, eliminand riscul de hiperpigmentari. Precizia epilarii cu laser o face ideala pentru a viza specific anumite fire de par, fie intr-o anumita zona sau pe o mica portiune de piele, cum ar fi intre sprancene sau la nivelul barbiei.

Conform unui studiu publicat în Surgical Infections, epilarea definitiva este sigura si bine tolerata in terapia bolii pilonidale, fara a fi raportate recurente la 13 luni de la initierea sesiunilor tratament. Boala pilonidala este o afecțiune comună si dureroasa, cu numeroase recurente, iar rata complicatiilor in urma tratamentului chirurgical este ridicata. Epilarea cu laser ar putea sa ofere o solutie optima de a scadea numarul de astfel de episoade si de a creste calitatea vietii acestor pacienti.

După fiecare sesiune de epilare definitiva, este important sa urmezi instructiunile furnizate de specialistul tau pentru ingrijirea pielii. Acest lucru poate include evitarea expunerii la soare si utilizarea de lotiuni calmante sau hidratante pentru a reduce disconfortul si a ajuta in vindecarea pielii.

Contraindicatii epilare definitiva

In ciuda progreselor tehnologice, epilarea definitiva nu este lipsita de riscuri si complicatii. Printre acestea se numara roseata, umflarea si sensibilitatea temporara a pielii dupa tratament. Exista si riscul de hiperpigmentare sau hipopigmentare in zona tratata, in special pentru persoanele cu piele mai inchisa la culoare.

  • Sarcina: Nu exista dovezi care sa sugereze ca indepartarea parului cu laser prezintă riscuri pentru fat, in general nu se recomanda in timpul sarcinii. Este recomandat sa astepti pana dupa nastere inainte de a lua in considerare procedura.
  • Alaptare: Indepartarea parului cu laser este de obicei evitata in timpul alaptarii datorita schimbarilor hormonale care afecteaza cresterea parului, reducand potential eficacitatea procedurii. Se recomanda sa astepti pana dupa alaptare pentru a asigura rezultatele optime.
  • Afectiuni medicale: Anumite afectiuni servesc drept contraindicatii pentru epilarea definitiva cu laser, inclusiv psoriazisul, tulburarile de sangerare, reactii alergice severe si un istoric recent de interventii chirurgicale. Alte contraindicatii relative se refera la persoanele care urmeaza tratamente oncologice sau medicamente fotosensibilizante. Consultarea cu un specialist in tehnica epilarii cu laser este cruciala pentru persoanele cu aceste conditii. Persoanele cu epilepsie indusa de lumina pot avea nevoie de autorizatia medicului curant, pentru procedurile de epilare cu laser.
  • Fluctuatii hormonale: Procedura nu este recomandata în timpul menstruatiei sau in fazele premenstruale si postmenstruale imediate datorita sensibilitatii crescute in aceasta zona. Initierea tratamentului de epilare definitiva cu laser este sugerata după stabilizarea hormonala, aplicabila atat femeilor, cat si barbatilor.
  • Pielea bronzata: Expunerea la soare poate duce la o culoare neuniforma a pielii, afectand eficacitatea epilarii definitive. In functie de starea pielii in timpul tratamentului, laserul poate necesita ajustare, afectand indepartarea uniforma a parului si calitatea rezultatelor.
  • Tendinta spre cicatrizare cheloida: Cicatrizarea cheloida, in care ranile nu se vindeca corespunzator, prezinta riscuri in timpul sedintelor de epilare definitiva cu laser. In unele cazuri, procedura poate fi efectuata, dar persoanele trebuie sa fie complet informate despre riscurile potentiale.
  • Tatuaje: Zonele cu tatuaje sunt in general evitate in timpul sedintelor de epilare definitiva cu laser pentru a minimiza iritarea pielii si pentru a conserva estetica tatuajului.
  • Herpes: Indepărtarea parului cu laser este posibila atunci cand virusul herpes este sub control si afectiunea se afla in remisie. Medicamentele antivirale si remisia sunt conditii necesare inainte de procedura.
  • Epilare recenta cu ceară/smulgere: Epilarea definitiva cu laser necesita foliculi de par, iar daca acestia au fost smulsi recent, procedura este recomandata dupa o perioada de asteptare de doua saptamani. Cremele depilatoare, care dizolva chimic parul, reprezinta o alternativa intre tratamentele cu laser, asigurand par disponibil pentru tratament. De asemenea, epilarea intre sedinte se poate realiza cu ajutorul unui aparat de ras.
  • Hirsutism: Nu reprezinta o contraindicatie, epilarea definitiva cu laser este eficienta pentru cresterea excesiva a parului in hirsutism, dar poate necesita o durata de tratament mai lunga. Rezultatele optime sunt, de obicei, observate la femeile cu piele deschisa si par inchis.

Epilarea definitiva poate oferi o solutie convenabila si eficienta pentru indepartarea permanenta a parului nedorit. Cu toate acestea, este important sa fii informat cu privire la diferitele tehnici disponibile, sa ai asteptari realiste si sa consulti un specialist inainte de a lua o decizie. Alegerea unei clinici sau a unui specialist cu experienta si incredere poate face diferenta in obtinerea rezultatelor dorite si in minimizarea riscurilor asociate cu epilarea definitiva.

Etichete populare:

epilare definitivaepilare laserlaser dioda

Postul medical. Sfaturi utile pentru sanatate.

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Postul medical. Sfaturi utile pentru sanatate.

Postul a avut intodeauna o importanta religios-spirituala, in sensul de curatire, de introspectie si de iluminare. Postul nu inseamna abtinerea de la anumite feluri de mancare sau o cura de slabire. Pe prim plan se situeaza, de fapt, curatirea si purificarea spirituala si abia in ultima instanta detoxifierea organismului. Postul medical poate contribui nu numai la inlesnirea inceperii unei modificari a obiceiurilor alimentare sau a modului de viata, ci s-a dovedit a fi, totodata, un bun calmant si un mijloc profilactic

Originea postului

In multe religii, postul este adanc ancorat ca o forma de disciplina religioasa. Hipocrate, Galenus si Paracelsus cunosteau deja actiunea de stimulare a sanatatii prin post. Stareta Hildegard von Bingen, prima femeie “medic naturist”, a recomandat postul pentru a oferi corpului p sansa de schimbare si de reorientare.

Conceptul modern si notiunea de post medical au fost influentate hotarator de medicul german Otto Buchinger (1878-1966). El a infiintat in anul 1920 prima clinica de post medical.

Ce reprezinta postul medical?

Scopul postului medical este de a obtine o curatare interioara a organismului, asa-numita “epurare”. Prin reziduuri se inteleg produsele secundare, daunatoare, ale metabolismului, precum si substantele daunatoare primite din exterior, care se acumuleaza cu timpul in corp. Vorbind de postul medical, care este o tehnică terapeutica, urmarim un alt scop – restaurarea sistemului natural de aparare al organismului pentru combaterea bolii.

De regula, organismul isi procura tot ce are nevoie din alimentatia zilnica. Ceea ce este prea mult, excedentar, se inmagazineaza in depozite. Daca alimentatia zilnica lipseste, atunci se utilizeaza proviziile depozitate in organism. Dupa 6 ore fara hrana, organismul deja incepe sa consume rezervele de glucoza. Dupa 24 de ore recurge sa utilizeze ca sursa de energie proteinele, si dupa cateva zile, se va extrage in sfarsit intreaga energie necesara corpului din rezervele de grasimi. Pe de o parte, se ajunge la o incetinire a metabolismului, iar pe de alta parte se accentueaza procesele de descompunere si de eliminare, care au loc cu o viteza deosebit de mare.

Cei care postesc au parte de o percepere mai pozitiva a corpului si se simt mult mai productivi, au un randament mai mare. Dupa post, schimbarile nutritionale sau modificarea obiceiurilor de viata sunt facilitate in mod evident.

  • Actioneaza preventiv impotriva valorilor marite ale lipidelor din sange, ale colesterolului si acidului uric, dar si in cazul dibetului zaharat de tip 2
  • Actioneaza impotriva imbolnavirilor provocate de metabolism, boli cardiovasculare, boli digestive, boli de piele, tulburari depresive, migrene, alergii, predispozitii la boli infectioase.

La ce sa te astepti?

Un post medical dureaza 2 pana la 4 saptamani. Pentru a dobandi linistea necesara si distantarea de cotidian, este de recomandat ca in timpul postului sa se apeleze la concediu. Daca postiti pentru prima data acasa, ar trebui sa iti intrebi mai intai medicul, pentru a afla daca exista impedimente.

  • Se incepe cu 1 pana la 3 “zile de eliberare”. Organismul se acomodeaza cu hrana usoara, saraca in calorii si se dezobisnuieste de substante stimulatoare ( alcool, nicotina, cafea).
  • Postul propriu zis incepe prin curatarea si purificarea intestinelor.
  • Ar trebui sa bei cel putin 2,5 l de lichide pe zi. Acest lucru contribuie si la stimularea activitatii rinichilor. Cele mai recomandate sunt apa plata, sucurile de fructe si legume diluate, zeama de legume fara grasimi, ceaiurile din plante si din fructe.
  • Miscarea fizica este recomandata (plimbari pe jos, mers cu bicicleta, yoga)
  • Planifica zilnic o perioada de odihna de cca 2 ore. Compresele la ficat ( de ex : sticle cu apa calda puse intr-o carpa de bumbac umeda) pot contribui la detoxifierea ficatului.
  • Intreruperea postului marcheaza sfarsitul curei. Incepand cu un mar, in decurs de 4 zile de revenire, de reconstructie, organismul se obisnuieste incet cu hrana normala.

La inceput pot aparea fenomene secundare, precum limba incarcata, dureri de cap, senzatii de ameteala, palpitatii, carcei la pulpa piciorului si tulburari de somn.

Cui ii este indicat postul medical?

In principiu, postul medical este recomandat fiecarui adult; nu ar trebui sa posteasca persoanele foarte inaintate in varsta, copii, gravidele si mamele care alapteaza, deoarece este extenuant pentru organismele lor. Daca suferi de o boala cronica, nu ar trebui in nici un caz sa postesti fara controlul medicului.

Daca iei cu regularitate medicamente, va fi probabil nevoie de o adaptare a dozei, in timpul postului medical si eventual dupa.

Etichete populare:

detoxdietapost medical
Plante medicinaleSfaturi medicale

Ce boli vindeca ghimbirul-Beneficii pentru sanatate

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Ce boli vindeca ghimbirul-Beneficii pentru sanatate

Ghimbirul este originar din India. Planta inalta de 60 cm creste dintr-un rizom tuberiform. Are frunze inguste si dezvolta direct din radacina o floare alba sau galbena. Ambele nume ghimber si ghimbir isi au originea in numele indian”shringavera”, care aparea in scrierile sanscrite cu mii de ani in urma.

In medicina traditionala chineza, tibetana si cea ayuverdica, ghimbirul a cucerit o pozitie importanta ca planta medicinala.

Radacina de ghimbir era considerata ca fiind tonifianta pentru circulatie, remediu pentru febra, frisoane, enterite cronice, boli reumatice, dureri musculare, migrene, greata si spasme.

Prin scrierile arabe, grecesti si romane ale Antichitatii a fost transmis in Europa efectul curativ al acestei plante.

Datorita proprietatilor sale benefice din gingerol, radacina de ghimbir poate fi folosita ca analgezic, antiinflamator, rezolutiv si antispastic.

Ghimbirul creste caldura internă a corpului, imbunatateate apetitul, stimuleaza formarea sucului gastric, imbunatateste secretia gastrica. Ghimbirul este eficient pentru indigestie,  alimentele cu adaos de radacina de ghimbir devin mai usoare si mai bine absorbite. Ghimbirul este foarte benefic pentru tractul digestiv si pentru a a scapa de kilogramele in plus.
Este recomandat in caz de raceli, gripa, tuse, dureri de gat fiind foarte recunoscut ca un bun expectorant.
Conform specialistilor, ghimbirul scade nivelul de colesterol din sange, scade tensiunea arteriala, intareste vasele de sange, fiind utilizat cu succes in lupta cu ateroscleroza.
Ghimbirul stimulează glanda tiroida, este utilizat pentru flatulenta, colici intestinale, renale si biliare. Acesta este utilizat in cazul alergiilor si bolilor de piele, precum si pentru astm bronsic
Ca medicament impotriva raului de miscare, trebuie luat cu aproximativ 30 de minute inainte de inceperea calatoriei.
In medicina naturista clasica se folosea ghimbirul proaspat in combinatie cu ceaiul verde si scortisoara.
Un bandaj cu ghimbir are un efect benefic impotriva carceilor.

Restrictii de utilizare

In cazul existentei de calculi biliari sau al administrarii de anticoagulante, ar trebui sa consulti medicul inainte de administrarea ghimbirului.

Ceaiul de ghimbir consumat in exces ar putea irita mucoasa gastrica si ar putea poate provoca disconfort digestiv.Intr-o astfel de situatie, te poti confrunta cu arsuri gastrice, dureri de stomac, balonare, flatulenta sau chiar diaree.

Asemanator aspirinei (acid acetilsalicilic), ghimbirul contine salicina, insa in mod natural. Datorita acestui compus, ar putea actiona precum un anticoagulant, diminuand vascozitatea sanguina. Insa, atunci cand este consumat in exces, ghimbirul poate provoca hemoragii.

Se recomanda precautie si in cazul femeilor; consumat inainte de menstruatie, ceaiul de ghimbir ar putea provoca sangerari abundente.

Multe femei insarcinate apeleaza la el pentru a combate greturile matinale. Ceaiul de ghimbir pare sa fie sigur in timpul sarcinii, insa trebuie consumat cu moderatie.

Etichete populare:

ghimbirplanta medicinala
Planificare familiala

Ce sunt chisturile ovariane? Cand ar trebui sa ne alarmam?

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 5 minute

Ce sunt chisturile ovariane? Cand ar trebui sa ne alarmam?

Chistul ovarian este frecvent la femeile care au ciclu menstrual. In general, este inofensiv, neprezentand nici un fel de simptome si dispare in timp fara nici un fel de tratament.

Chistul ovarian este o problema care afecteaza un numar mare de femei si poate sa aiba multiple cauze. De asemenea, tipurile de chisturi ovariene difera, iar pentru depistarea lor este necesar un consult ginecologic de rutina. Astfel, chiar daca incă nu exista simptome, chistul poate sa fie localizat si tratat in timp util.

Ce sunt chisturile ovariane?

Un chist ovarian arata, de obicei, asemeni unui saculet umplut cu lichid. Acest tip de chist se regasește intr-un ovar sau pe suprafața acestuia. Exista si situatii in care pacienta se confrunta cu ovare polichistice, atunci cand ovarele sunt afectate de mai multe chisturi de dimensiuni mici.

Cand un chist ovarian nu elibereaza ovule, continua sa creasca, devenind mai mare decat cel functional.Un chist ovarian marit se poate rasuci, se poate rupe sau poate sangera si devine foarte dureros.
Un chist ovarian functional se poate forma si dupa ce ovulul a fost eliberat. In acest caz, chistul ovarian se inchide singur si se umple cu lichid. Acesta se numeste chist luteal.
Chisturile ovariene functionale sunt cauza cea mai obisnuita pentru marirea volumului ovarelor in perioada fertila.

Motivele aparitiei chisturilor ovariane

Un chist ovarian functional apare in urma uneia sau mai multor modificari minore in modul de producere si de eliberare ale ovulului. In timpul ciclului menstrual normal, pot aparea unul sau doua tipuri de chisturi functionale:
– chistul folicular sau simplu, cand sacul ovulului (foliculul) nu elibereaza ovulul si se mareste umplandu-se cu lichid in interiorul ovarului sau la suprafata sa;
– chistul luteal sau corpul luteal apare cand resturile ovulului folicular nu se dizolva si continua sa se umple de lichid. Acesta este cel mai frecvent tip de chist ovarian.

Alte tipuri de chisturi, care nu sunt influentate de ciclurile menstruale:

 

  • Chist dermoid – se formeaza din celulele reproducătoare care produc oua in ovar (celule germinale). Chistul poate conține țesut, cum ar fi par, piele sau dinți.
  • Chistadenom – se dezvolta din celulele de pe suprafata unui ovar si poate fi umplut cu o substanta apoasa. Acest tip de chist poate sa aiba dimensiuni mari.
  • Endometriom – este cauzat de boala numita endometrioza, care duce la cresterea celulelor in afara uterului. Astfel, o parte din tesut poate sa ramana lipit de ovar si formeaza chistul numit endometriom.

Aceste tipuri de chisturi pot chiar sa schimbe pozitia ovarului, cauzand complicatii. Consultul ginecologic este obligatoriu in situatiile in care se depisteaza aceste probleme.

Simptomele chisturilor ovariene

  • urinari frecvente, in cazul in care chistul marit apasa pe vezica urinara;
  • dureri pelvine;
  • modificari ale ciclului menstrual;
  • cresteri in greutate;
  • senzatie de balonare;
  • senzatie de presiune in abdomen;
  • durere in timpul actului sexual;
  • senzatie de durere in zone conexe apartului genital.
Simptomele severe pot sa apara atunci cand chistul a fost rasucit (torsionat), daca sangereaza sau daca s-a rupt. Se recomanda consultul medicului in cazul in care apar:
– durere pelviana severa, aparuta brusc;
– greata si varsaturi;
– lipotimie (lesin), ameteala, slabiciune aparute brusc;
– sangerari vaginale sau simptome din pricina socului produs de sangerarea excesiva.

Diagnosticarea chisturilor ovariene

Atunci cand exista suspiciunea de chist ovarian, urmatorul pas este ecografia.Prin intermediul acestei proceduri se poate confirma prezenta unui chist, ajuta la identificarea locatiei acestuia si determina daca este solid, umplut cu lichid sau o combinatie. Ecografia se poate face in doua moduri, fie pe abdomen, fie intravaginal.

Este esential sa se efectueze controalele ginecologice de rutina, inca de la inceperea vietii sexuale, cel puțin anual.

Remedii naturiste

Tratamentul naturist se poate aplica fara niciun risc in cazurile in care este vorba despre chisturi de mici dimensiuni si in situatia in care nu s-a ajuns deja la menopauza. Asadar, in cazul femeilor aflate la menopauza, de regula, tratamentul naturist nu este eficient, pentru ca aceste chisturi sunt vechi si singura solutie este interventia chirurgicala.

Ceaiuri

Se recomanda consumul de ceai din urmatoarele plante medicinale: brusture, coada soricelului, urzica, galbenele, tataneasa.

Coada Calului – se pune o mana din planta uscata intr-o sita si se aseaza sita deasupra unei oale in care fierbe apa. Se lasa deasupra aburului cca 20-30 de minute, apoi se ia planta si se pune intr-o panza. Se aplica o cataplasma calda pe regiunea afectata de chisturi. Se tine 3-4 ore. Se aplica de 2 ori pe zi. Dupa procedura ungeti regiunea afectata cu unguent de galbenele.

Trifoiul rosu – regleaza secretia hormonilor sexuali feminini si intervine delicat in mentinerea echilibrului axului endocrin.

Se recomanda consumul sub forma de ceai. Se pune la infuzat o lingurita de planta uscata sau proaspat culeasa la o cana de apa fierbinte si se lasa la infuzat 10 minute. Se consuma o cana pe zi, dimineata. Ceaiul poate fi indulcit cu miere.

Papadia – o gasim peste tot pe tot parcursul sezonului cald si este la indemana oricui. Ceaiul de papadie actioneaza indirect asupra chisturilor ovariene, in sensul ca este un puternic detoxifiant hepatic, astfel incat stimuleaza functiile ficatului. Ficatul este cel care metabolizeaza excesul de hormoni, astfel ca participa la reglarea axului endocrin.

Infuzia de traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) este benefica in tratarea afectiunilor aparatului genital feminin, insotite de metroragii. Ea se obtine punand doua lingurite de planta intr-o cana de apa clocotita si lasand astfel amestecul, timp de 10 minute. Se filtreaza si se pot consuma doua cani pe zi.

Bitter suedez

Extern, se pot aplica comprese cu bitter suedez. Se tin 3-4 ore, apoi se pudreaza pielea sau se unge cu un unguent oarecare, pentru a nu favoriza iritatia.

Dupa o perioada de 30 de zile de tratament, se recomanda un examen ginecologic sau ecografic pentru a  vedea daca s-a micsorat sau a disparut chistul.

Mugurii de zmeur

Sunt considerati de medicii specialisti ca cel mai bun leac contra chistului ovarian si a fibromului uterin. Ei au proprietatea de a regla extrem de bine activitatea endocrină si de aceea sunt un medicament miraculos si in durerile menstruale, in ciclul menstrual neregulat si in tulburarile de menopauza.

Mugurii de zmeur se administrează foarte bine in combinatie cu boabele de soc, cel mai indicat fiind extractul de zmeur, cate 50 de picaturi, de 3 ori pe zi.

Uleiul de catina alba

Este benefic in tratarea fibromului uterin si a chisturilor ovariene. In fiecare zi se va administra, de trei ori, cu o jumatate de ora inainte de masa, cate o lingurita, cu putina miere.

Pulberea de napraznic (Geranium robertianum)

Este folosita in tratamentul ovarului polichistic, dar si contra chistului singular. Se administreaza o lingurita de pulbere, care se mentine sublingual 5-10 minute, apoi se inghite cu un pahar de apa.

Se recomanda o alimentatie majoritar vegetariana, cu multe cruditati, si un accent pus pe verdeturi si vegetale bogate in vitamine cu rol antioxidant (continute in sfecla rosie, morcovi sau tomate). Mai sunt propuse si suplimente alimentare care contin zinc si vitaminele A, C si E. Unele studii stiintifice ne arata ca un consum prea mare de produse de origine animala (branzeturi, lactate procesate, carne de vita cu un continut ridicat de hormoni) pare sa favorizeze formarea de chisturi ovariene.

 

 

 

Etichete populare:

aparat genital femininchisturi ovarieneovare
Sfaturi medicale

Cum recunoastem stresul?

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Cum recunoastem stresul?

Presiunea termenelor la locul de munca, problemele de cuplu, blocajele din trafic si aglomeratia unui oras mare – stresul poate avea mai multe fete. Stresul pozitiv face viata captivanta si interesanta, dandu-ne un adevarat imbold. Insa stresul negativ, numit si distres reprezinta o mare povara pentru organism. Situatiile pe care nu le putem schimba sunt cele mai periculoase, deoarece ne pun corpul in stare de alerta, iar pe termen lung acest lucru poate duce la imbolnaviri grave

Ce este stresul?

Cuvantul stres derivat din termenul latin “strictus” care inseamna atras, strans sau tensionat. In principiu stresul nu imbolnaveste, ci dimpotriva avem nevoie de cel putin un nivel minim de stres pentru a fi eficienti. La origini, stresul era o reactie vitala a corpului nostru pentru a putea face fata rapid si eficient posibilelor pericole.

Sub actiunea stresului, frecventa batailor inimii, presiunea arteriala, respiratia si tonusul muscular ating niveluri mai ridicate. In schimb libidoul si digestia sunt diminuate.

In timp ce stramosii nostri aveau posibilitatea de a lupta si a evada, noi suntem supusi fara drept de apel declansatorilor de stres din ziua de azi- carora nu le putem face fata sau pe care abia ii putem depasi. Printre acestia se numara:

  • presiunea de a obtine performante la locul de munca;
  • zgomotul;
  • agitatia cotidiana;
  • problemele de cuplu;
  • pierderea locului de munca;
  • pierderea unei persoane dragi.

Trebuie facuta distinctia intre stresul pozitiv – Eustres– si stresul negativ – Distres–

Dintre stresurile pozitive putem aminti de exemplu anticiparea unui eveniment placut si sentimentul de dragoste.

In timp ce stresul pozitiv ne inspira, stresul negativ indelungat ne imbolnaveste. O posibila consecinta a prezentei prelungite a stresului este infarctul miocardic.

Cum recunoastem stresul?

Simptomele tipice ale stresului sunt:

  • tensiunea interioara;
  • durerile de cap si migrenele;
  • lipsa motivatiei;
  • problemele de concentrare;
  • apetit alimentar modificat;
  • tulburari ale somnului;
  • tendinta de izolare;
  • exagerarea consumului de tutun, alcool, droguri;
  • reactii emotionale necontrolate

Multi dintre noi ne desfasuram activitatea sub influenta unei presiuni pentru realizarea de performante si suferim de stresul termenului de predare. Consecinta acestui fapt sunt problemele fizice si mentale.

Si nivelul de aparare a sitemului imunitar este redus in cazul existentei puseurilor frecvente de stres – devenim astfel mai sensibili la imbolnaviri, cum ar fi cele ale cailor respiratorii.

Datorita nivelului ridicat de stres, unele persoane uita sa manance, sau infuleca mesele in graba. Pe termen lung, acest lucru poate duce la probleme cronice de stomac. Pe de alta parte, persoanele stresate mananca nejustificat mai mult decat ceilalti, ceea ce duce la o crestere semnificativa in greutate.

Unele persoane au mari dificultati in a se relaxa dupa programul de munca.

Un stil de viata sanatos

Mesele regulate si echilibrate sunt la fel de importante precum un nivel suficient de hidratare.

Evita consumul excesiv de tutun si cafea.

Consuma cat de mult poti ceaiuri din plante sau din fructe, verdeturi, sucuri de fructe sau apa.

Foarte benefice sunt iesirile periodice in natura. O plimbare in parc, o iesire in gradina sau o iesire la munte in aer liber, ne face sa uitam de grijile zilnice.

Exercitiile fizice regulate ne pot scapa de stres.

Muzica relaxanta calmeaza bataile inimii si calmeaza nervii.

Respiratia profunda ne ajuta la relaxare.

Fitoterapia

Radacina de gingseng sub forma de pudra sau ca suspensie in solutie de alcool cu apa, creste rezistenta naturala in cazul bolilor cailor respiratorii.

Radacina de valeriana ajuta in cazul starilor de neliniste, a insomniilor conditionate nervos si a scaderii puterii de concentrare.

Ceaiul de mate are efect asupra extenuarii si a oboselii fizice cronice.

Floarea pasiunii este un sedativ folosit de mult timp in fitoterapie. Comisia E si ESCOP sustin aplicarea de Passiflora in cazul nelinistilor nervoase, a incordarii si iritabilitatii ca si in cazul insomniilor.

Terapia nutritionala

Vitaminele B si mai ales B1, B2 si B6 actioneaza ca reducatori ai stresului si mediatori ai performantei.

Acestea sunt continute mai ales in plantele cu pastai, nuci si cereale integrale.

Vitamina B 12 poate fi obtinuta doar din alimente de origine animala, produse lactate si carne.

Lavanda, lemnul de santal, eucaliptul, scortisoara sunt recomandate in situatii de stres, sub forma de ulei de masaj sau adaugate in apa de baie.

Masajele sunt foarte odihnitoare si relaxante. Tensiunile musculare sunt si ele diminuate in timpul tratamentului.

Terapia prin dans, orientata spre corp si experienta, ajuta, datorita bazelor sale psiohoanalitice. Exteriorizand sentimentele si temerile si trecand de anumite bariere interioare, se poate obtine un echilibru mental.

Starile si sentimentele pot fi aduse la suprafata si cu ajutorul terapiei prin muzica atat vizual cat si auditiv. Ai astfel posibilitatea de a vedea lucrurile dintr-o noua perspectiva si de a te ingriji mai bine de problemele de fiecare zi.

Etichete populare:

anxietateobosealastres
Stiri Medicale

Paradoxul inversarii procesului de imbatranire la soareci. Efectul poate fi folosit si la oameni?

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Paradoxul inversarii procesului de imbatranire la soareci. Efectul poate fi folosit si la oameni?

Recent, cercetatorii au facut o descoperire uimitoare in domeniul imbatranirii: au reusit sa inverseze procesul de imbatranire la soareci prin intermediul terapiei genice.

 

Aceasta terapie a implicat introducerea unei proteine numite “proteina katala 2” in celulele soarecilor, care a dus la repararea si regenerarea ADN-ului deteriorat. Ca rezultat, soarecii tratati au aratat o imbunatatire semnificativa a functiei musculare si cardiace, precum si o crestere a duratei de viata.

Acest studiu ofera sperante pentru utilizarea terapiei genice in tratamentul imbatranirii la oameni. Cercetatorii spera ca aceasta terapie va putea fi adaptata pentru a trata afectiunile legate de imbatranire, cum ar fi bolile cardiace si pierderea masei musculare.

In studiul recent publicat, cercetatorii au utilizat terapia genetica pentru a activa o enzima numita “telomeraza” la nivelul celulelor soarecilor. Aceasta enzima este responsabila pentru mentinerea lungimii telomerilor, care sunt segmente de ADN situate la capetele cromozomilor si care se scurteaza cu fiecare diviziune celulara. Scurtarea telomerilor este considerata un factor cheie in procesul de imbatranire si aparitia bolilor legate de imbatranire.

Activarea telomerazei a condus la o crestere a lungimii telomerilor la nivelul celulelor soarecilor si, ca rezultat, soarecii tratati au prezentat o imbunatatire a functiilor cognitive si fiziologice, precum si o scadere a semnelor de imbatranire. De asemenea, soarecii tratati au prezentat o scadere a ratei de mortalitate si o crestere a duratei de viata comparativ cu soarecii netratati.

Imbatranirea poate fi manipulata „inainte si inapoi după bunul plac”, a explicat expertul in anti-imbatranire David Sinclair, profesor de genetica la Institutul Blavatnik al Scolii de Medicina Harvard si codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Cercetarea Biologiei Imbatranirii.

Cu toate acestea, este important de mentionat ca acest studiu este inca in faza de cercetare si ca sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua siguranta si eficacitatea terapiei genice la oameni.

In plus, aceasta terapie genetica poate avea un impact major asupra societatii, deoarece poate incetini sau chiar inversa procesul de imbatranire la oameni. Aceasta ar putea insemna o crestere a duratei de viata activa si o scadere a costurilor legate de ingrijirea sanatatii pentru persoanele in varsta.

Un alt beneficiu al acestei terapii ar putea fi prevenirea sau intarzierea aparitiei bolilor legate de imbatranire, cum ar fi bolile cardiace, diabetul si dementa. Acest lucru ar putea duce la o calitate mai buna a vietii pentru persoanele in varsta si ar putea reduce riscul de a dezvolta aceste boli.

Daca ADN-ul este hardware-ul corpului, epigenomul este software-ul sau. Epigenomurile sunt proteine si substante chimice care transmit genelor „ce sa faca, unde sa faca si cand sa faca”, potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman.

Cu toate acestea, este important de mentionat ca, desi aceasta terapie poate avea beneficii majore, este important sa se acorde atentie sigurantei si eficacitatii sale inainte de a fi utilizata la oameni. Este necesara o cercetare suplimentara pentru a evalua riscurile potentiale si pentru a se asigura ca aceasta terapie este sigura si eficienta inainte de a fi aplicata la oameni.

Acest studiu deschide calea pentru posibilitatea de a utiliza terapia genetica pentru a activa telomeraza la nivelul celulelor umane, ceea ce ar putea insemna o incetinire sau chiar o inversare a procesului de imbatranire la oameni. Cu toate acestea, este important sa se acorde atentie sigurantei si eficacitatii acestei terapii inainte de a fi utilizata la oameni, iar cercetari suplimentare sunt necesare pentru a evalua riscurile potentiale.

 

Ce ii face pe oameni fericiti?

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Ce ii face pe oameni fericiti?

La nivel mondial, 2 din 3 oameni considera ca sunt fericiti, potrivit unui studiu realizat de compania Ipsos. Cei mai multi oameni fericiti sunt in Olanda, Australia, China, Marea Britanie și India, unde peste 80% dintre cei intervievati au spus ca sunt fericiti.

 

In România, 6 din 10 romani sustin ca sunt fericiti. Dintre tarile est-europene, tara noastra se afla pe locul 2 la acest capitol dupa Polonia.

Fericirea este un stadiu al mintii spre care majoritatea oamenilor tind. Este o stare de multumire si satisfactie care poate fi atinsa prin mijloace diverse. Desi definitia fiecaruia dintre noi despre fericire poate fi diferita, exista cativa factori comuni care contribuie la bunastarea si fericirea generala a unei persoane.

Unul dintre cei mai importanti factori in determinarea fericirii sunt conexiunile sociale.

Oamenii sunt fiinte sociale si a avea relatii puternice cu familia si prietenii, acest sentiment iti poate aduce o stare de apartenenta si sprijin.

Studiile au aratat ca oamenii care au un sistem puternic de sprijin social sunt mai fericiti si mai sanatosi decat cei care nu au.

A avea relatii apropiate cu alti oameni, acest fapt iti poate oferi o stare de siguranta si poate, de asemenea, sa servească ca sursa de inspiratie si motivatie.

Un alt factor cheie in atingerea fericirii este de a avea o noțiune de scop sau sens in viata.

Oamenii care au o directie clara si obiective bine stabilite au tendinta sa fie mai fericiti decât cei care nu au.

A avea o notiune de scop poate oferi o direcție si o motivație, si poate, de asemenea, sa serveasca ca sursa de satisfactie si realizare.

Activitatea fizica joaca de asemenea, un rol important in fericire. Activitatea fizica regulata imbunatateste dispozitia, reduce stresul si creste bunastarea generala. Activitatea fizică regulata poate, de asemenea, ajuta la imbunatatirea somnului, care este, de asemenea, esential pentru bunastarea generala.

Recunostinta este, de asemenea, un factor important in fericire.

A fi recunoscator pentru lucrurile pe care le avem si pentru oamenii din viata noastra poate ajuta la imbunatatirea starii mentale si poate oferi o perspectiva pozitiva. Practicarea recunostintei poate fi facuta prin scrierea in jurnal, dezbaterea subiectului cu altii sau chiar prin meditatie.

Este, de asemenea, important sa avem o perspectiva pozitiva asupra vietii. A avea o atitudine pozitiva poate ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea bunastarii mentale. A invata sa vedem partea buna a lucrurilor si a gasi motivație in situații dificile poate ajuta la atingerea fericirii.

In cele din urma, este important sa ne concentram pe prezent si sa traim in momentul prezent.

A fi prea concentrat pe trecut sau viitor poate fi stresant si te poate distrage de la fericirea prezenta. Practicarea mindfulness-ului sau a meditatiei poate ajuta la concentrarea pe prezent si la atingerea unui stadiu de constientizare a momentului prezent.

Practicarea acestor factori te poate ajuta la atingerea fericirii si bunastarii mentale.

Remedii naturale

Remedii naturiste pentru tuse

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 4 minute

Remedii naturiste pentru tuse

Tusea este o reactie naturala a organismului pentru a elimina mucusul sau corpurile straine din plamani si caile respiratorii. Desi tusea poate fi neplacuta, este de obicei un semn al unei bune functionari a sistemului respirator

Inainte de a trece la cateva remedii si tratamente naturiste pentru tuse, trebuie mentionat faptul ca există doua mari tipuri de tuse:

  • tuse productivă (sau flegmatică)
  • tuse seacă (neproductiva).

Iată cateva lucruri, pe scurt, despre tuse:

  • cand simti ca ti se taie respiratia ori ai accese de tuse, posibil sa fie o tuse iritanta, probabil cu origine alergica;
  • cand tusea apare cu precadere in timpul noptii si e insistenta, este posibil sa fie o inflamatie a bronhiilor, traheii sau faringelui;
  • daca tusesti, iar cand inspiri aer se aude un sunet mai ascutit, e destul de posibil sa fie o inflamarea a laringelui ori a partii superioare a traheii, unde, de altfel, sunt si corzile vocale.

De ce apare tusea productiva?

Tusea productiva apare nu doar din pricina unor substanţe chimice ori iritante (praf, păr de animale etc.), ci şi din cauza anumitor afectuni (pneumonii, bronşite acute sau cronice, tuberculoză).

Iata cateva remedii naturiste pentru tusea productiva:

  • Sirop din ridiche neagra – acesta este un tratament eficient nu doar pentru tusea expectorantă, ci si pentru tusea seaca atat la adulti cat si la copii. Spala o ridiche neagra, decupeaza-i capacul, apoi pune in ea zahar cat sa o umpli. Lasa ridichea langa o sursa de caldura, iar după ce zaharul s-a topit complet, transfera siropul intr-o sticla şi consuma din el cate putin zilnic, ca sa tratezi eficient tusea.
  • Vinul de ceapa: este un remediu foarte bun atat pentru tuse, cat si pentru durerile de cap si de gat cauzate de sinuzita. Intr-un vas (castron, sticla) se pun 200 grame de ceapa tocata marunt, 100 grame de miere poliflora si 500 ml de vin natural (roşu sau alb). Se lasa la macerat 10 zile intr-un loc caldut, dupa care se strecoara si se beau 3-4 linguri pe zi.
  • Sirop de ceapa: se prepara din trei cepe tocate marunt, 150 ml de apă si 100 grame de miere. Amestecul se fierbe timp de cinci minute, se lasa la racit si se iau 3-4 linguri pe zi.
  • Decoctul de cimbru: 30 de grame de planta la un litru de apa. Se beau trei cani pe zi, intre mese.
  • Inhalatii cu aburi – tusea productiva, care produce mucus, poate fi ameliorata cu ajutorul inhalatiilor cu aburi. Umple o oala cu apa si atunci cand atinge punctul de fierbere, adauga 2 linguri pline de sare si cateva picaturi de esenta de eucalipt. Acopera-ti capul cu un prosop si inhaleaza aburii din belsug timp de 5 minute. La finalul procedurii nu lasa fruntea si capul descoperit. Poti folosi o caciula sau chiar prosopul cu care ti-ai acoperit capul in timpul procedurii.

De ce apare tusea seaca (neproductiva)

Cele mai cunoscute cauze ale aparitiei tusei neproductive:

  • infecţie virala (răceală, gripă)
  • aer prea uscat
  • alergie la praf sau polen
  • anumite afecţiuni (astm bronşic, tuberculoză, cancer pulmonar).

Iata cateva remedii naturiste pentru tusea neproductiva:

  • Ceai de ghimbir – se prepara foarte usor si repede. Se pun la infuzat 2-3 felii de ghimbir, timp de 10 minute;
  • Ceaiul de tei calmeaza tusea si gatul iritat. Sunt indicate 2-3 cani de ceai din flori de tei pe zi indulcit cu miere.
  • Sirop de hrean – peste o radacina de hrean rasa se adaugă cinci linguri de miere, se amesteca bine totul si dupa cateva ore de macerare se pot consuma trei lingurite pe zi din siropul format.
  • Ceai de salvie – pentru durere in gat. Se prepara ceaiul lasand la infuzat salvia, dupa care se adaugă putina sare de mare si se face cate o gargară de trei ori pe zi.
  • Ulei de oregano – o infuzie cu ulei de oregano face minuni in cazul tusei persistente. Dr. Oz. recomanda sa fierbi putină apa, sa pui 3-4 picături de ulei de oregano si sa faci inhalatie cu un prosop pe cap.
  • Miere de albine si turmeric – de patru ori pe zi ia o lingurita de miere de albine amestecata cu putin turmeric.
  • shodoul, „truc” folosit inca de pe vremea bunicilor. „Amestecam un galbenus de ou – important e sa fie oul de tara sau ou de prepelita – cu o lingura de miere poliflora si un pahar de lapte cald. Are efect calmant al tusei si de diminuare a inflamatiei la nivelul cailor respiratorii”, precizeaza Ruxandra Constantina, apifitoterapeut. Amestecul poate fi administrat o data pe zi, timp de trei zile, si este eficient in cazul amigdalitei, laringitei si faringitei.
  • Uleiuri esentiale – unele uleiuri esentiale, cum ar fi uleiul de eucalipt, uleiul de pin si uleiul de tea tree, pot ajuta la calmarea tusei si la eliminarea mucusului din plamani. Poti adauga cateva picaturi de ulei esential intr-un inhalator sau intr-un vas cu apa fierbinte, apoi inhalezi aburii pentru a ajuta la calmarea tusei.
  • Apa calda cu miere si lamaie – amesteca o lingurita de miere si o jumatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar cu apa calda. Bea acest amestec de cateva ori pe zi pentru a ajuta la calmarea tusei si a iritatiei gatului.
  • Muguri de pin – bogati in tanin si vitamina C, mugurii de pin sunt alegerea naturista ideala in cazul tusei datorita proprietatilor antiseptice si expectorante pe care le ofera. Sunt de asemenea eficienti si in cazul bronsitelor, iar ca administrare, mugurii de pin pot fi prezenti sub forma de ceai sau sirop.
  • Patlagina – frunzele de patlagina sunt cunoscute pentru proprietatile lor emoliente, antiinflamatorii si antimicrobiene, deci va puteti baza pe aceasta planta in caz de tuse, dar intrebuintarile patlaginii se extind si in cazul laringitelor, faringitelor sau a racelilor. Ca mod de administrare, patlagina se poate consuma sub forma de pulbere dupa mese, ca infuzie sau ca sirop.
Sfaturi medicale

Rinita alergica (Febra fanului)

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 4 minute

Rinita alergica (Febra fanului)

Rinita alergica, numita si febra fanului,apare din cauza inflamarii mucoasei nazale, a gatului sau a conjuctivelor oculare.Aceasta inflamatie este rezultatul unei reactii alergice la anumite substante aeropurtate, cunoscute sub numele de alergeni

Datorita faptului ca rinita alergica apare doar in timpul primaverii si al verii, ea este cunoscuta sub denumirea de rinita alergica sezoniera sau febra fanului. Este vorba despre o alergie la polen. Daca se manifesta pe tot parcursul anului, se numeste rinita perena si apare cel mai des din cauza alergiei la praf.

Care sunt cauzele?

Rinita alergica sezoniera este cauzata, de obicei, de polenul florilor sau grmaineelor si se manifesta cel mai adesea primavara si vara, cand cantitatea de polen din aer este ridicata. Alergenii cei mai frecventi care provoaca rinita alergica perena includ praful din casa si acarienii din praf, blana si matreata animalelor, penele si sporii de mucegai.

Care sunt simptomele?

Simptomele ambelor forme de rinita alergica apar, de obicei, imediat dupa contactul cu alergenii, dar tind sa fie mai severe in febra fanului. Acestea includ:

  • senzatie de mancarime in nas
  • stranut frecvent
  • nas infundat sau care curge
  • ochi rosii, cu aspect apos si care produc mancarime

Unele persoane pot avea dureri de cap. Daca mucoasa nasului este puternic inflamata, pot aparea sangerari nazale.

Ce se poate face?

  • Medicul poate recunoaste rinita alergica din simptomele prezentate, in special daca puteti identifica substanta care a adeclansat reactia.
  • Este posibila efectuarea unui test cutanat pentru a identifica alergenul care cauzeaza rinita alergica. In unele cazuri, alergenul nu poate fi identificat.
  • Daca puteti evita alergenii care va afecteaza, simptomele se pot ameliora.
  • Medicamentele antihistaminice orale sunt adesea combinate su descongestionanti pentru ameliorarea inflamatiilor si a mancarimii.
  • Si corticosteroizii nazali sub forma de spray sunt eficienti inmpotriva febrei fanului, dar s-ar putea sa fie nevoie de cateva zile de tratament pentru a constata o ameliorare.
  • Daca simptomele sunt severe, medicul ar putea prescrie un corticosteroid oral.
  • Alegeti sa va plimbati dimineata. Chiar daca soarele este destul de zgarcit la ivirea zorilor, in acest moment al zilei aerul este curat, deoarece cantitatea de polen este mult mai scazuta fata de mijlocul sau finele zilei.
  • Chiar daca va face placere sa gradinariti, ar fi bine sa lasati aceasta indeletnicire altui membru al familiei care nu sufera de alergie. Mai ales nu tundeti iarba, caci va expuneti foarte tare riscului de a declansa o criza.
  • Inainte de culcare sau imediat ce v-ati intors de la plimbare este absolut obligatoriu sa va bagati sub dus. Udati-va si parul, unde pot ramane particule de polen.
  • Schimbati-va regulat hainele. Atentie! Nu intindeti rufele la uscat afara, deoarece riscati ca polenul sa se lipeasca de ele!

Rinita alergica poate fi combatuta prin imunoterapie antialergica. Tratamentul consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene, in scopul desensibilizarii organismului.

Rinita alergică afecteaza aproximativ 20-40% din populatie, din care 25% sunt adolescenti si adulti tineri. Incidenta maxima a bolii se afla in copilarie si in adolescenta, persoanele de sex masculin fiind mai frecvent afectate. Studiile au aratat ca, pe plan international, rinita alergica sezoniera afecteaza aproximativ 10-30% dintre persoanele adulte si 40% dintre copii.

Remedii naturiste

  • Cand va pregatiti sa dati „piept” cu polenul, ungeti in prealabil narile cu putin ulei de catina. Acest preparat va impiedica micutele granule sa se lipeasca de mucoasa nazala.
  • Consumati infuzie de coacaz negru. Turnati peste o lingurita de muguri proaspeti 250 ml de apa fiarta. Acoperiti vasul pentru cateva minute, apoi strecurati si beti pana la doua cani de astfel de ceai pe zi. Cu acesta puteti face si spalaturi nazale.
  • Alimente care pot combate rinita alergica sunt: ceapa, usturoiul, arpagicul, hreanul, mustarul, cresonul si nasturelul.
  • Pentru a opri o criza, cele mai eficiente sunt spalaturile nazale. Dimineata si seara, inhalati ser fiziologic caldut, sau apa fiarta si racita in care ati dizolvat putina sare (o lingurita rasa la un litru de apa). Solutia salina o trageti pe nari, din causul palmei, alternativ, pana ajunge in gura.
  • Frunzele de nuc au actiune astringenta si antialergica. Se face infuzie din frunze (o lingura la o cană cu apa). Se beau doua cani pe zi. Se mai poate face ceai concentrat din 20 g frunze la 200 ml de apa, din care se iau patru linguri pe zi.
  • Planta trei-frati-patati are efecte foarte bune in alergiile manifestate prin simptome la nivelul aparatului respirator (stranut, rinita, tuse). Este indicata persoanelor cu afecţiuni cronice alergice, cum ar fi astmul bronşic. Se face un macerat din două-trei linguri de planta maruntita la o jumatate de litru de apa intr-un vas de portelan sau din sticla. Se lasa de seara pana dimineata, dupa care se strecoara. Din planta ramasa, se face un decoct cu o jumătate de litru de apa. Se fierbe timp de jumatate de ora. Se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se combina lichidul obtinut prin fierbere si cel prin macerare si se bea in decursul unei zile.
  • Magneziul stopeaza producerea histaminelor, de aceea este foarte indicat in prevenirea si tratarea rinitei alergice. Bune surse naturale ale acestui mineral sunt ardeiul, painea integrala, castravetii, ridichile, painea de secara.
  • Printre alimentele care ar trebui excluse din dieta se afla: ceaiul, cafeaua, ciocolata, bauturile carbogazoase, alcoolul, zaharul si produsele preparate din carne, peste, pui, tutun, lapte, branza, sarea, muraturile, dar si alimentele care contin aditivi alimentari, conservanti si arome.

 

 

Stiri Medicale

Prunele uscate pot preveni osteoporoza

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Prunele uscate pot preveni osteoporoza

Jumatate dintre femeile de peste 50 de ani si 1 din 4 barbati prezinta un risc crescut de fracturi. Pierderea masei si densitatii osoase poate aparea la orice varsta, spun medicii, dar cu toate acestea, osteoporoza este mai frecventă in randul persoanelor in varsta.

Potrivit Fundatiei Nationale pentru Osteoporoza, aproximativ 44 de milioane de persoane au o densitate osoasa deficitară, ceea ce le expune la riscul de osteoporoza.

Cercetatorii de la Universitatea de Stat din Florida au testat 236 de femei aflate intre primul si al zecelea an de menopauza. Femeile au fost impartite in mod aleatoriu in 2 grupuri. Unui grup li s-au dat câte 100 g de prune uscate zilnic, iar altui grup cate 100 g de mere uscate, timp de un an de zile. La fiecare 3, 6 si 12 luni, cercetatorii au efectuate scanari ale oaselor si au descoperit ca grupul de femei care a consumat prune uscate au avut o densitate minerala osoasa semnificativ mai mare decat cele din grupul care au mancat mere uscate. Cercetarea a fost condusa de Doctorul Bahram Arjmandi, profesor si presedinte al Universitatii de Nutritie, Alimente si Stiinte de Stat.
Testul de sange a aratat ca femeile care au mancat prune in fiecare zi timp de un an au avut niveluri semnificativ mai scazute de inflamatie decat cele din grupul de control.

“De-a lungul carierei mele, am testat numeroase fructe, inclusiv curmale, smochine, capsuni si struguri si niciunul nu a ajuns nici pe aproape sa aiba efectul pe care il au prunele uscate asupra densitatii osoase”, a afirmat Bahram H. Arjmandi, profesor universitar si presedinte in cadrul Departamentului de Nutritie, Alimente si Stiinte ale Colegiului de Stiinte Umane. “Toate fructele si legumele au un efect pozitiv in nutritie, insa in materie de sanatate a oaselor, acest aliment in mod particular este exceptional”, afirma acesta intr-un material bazat pe cercetarile Universitatii din Florida si publicat pe www.sciencedaily.com.

Ingredientele cheie care dau atata eficienta prunelor in mentinerea sanatatatii oaselor sunt compusii fenolici si flavonoidele, ambele cunoscute pentru abilitatea lor de imbunatatire a masei osoase. Prunele sunt bogate si in bor, potasiu si vitamina K, fiecare dintre acestea fiind benefice oaselor.

Desi sunt bogate in zaharuri simple, prunele nu cauzeaza o crestere rapida a nivelului de zahar din sange si au un indice glicemic mediu.

In anii ‘90, o echipa de cercetatori in cadrul Universitatii Tufts din Boston a conceput un test menit sa masoare capacitatea antioxidanta a alimentelor. Se pare ca prunele uscate au obtinut un scor mai inalt decat orice alte fructe proaspete sau uscate. Prunele uscate contin de 2 ori mai multi antioxidanti decat strugurii si afinele proaspete, de 4 ori mai multi antioxidanti decat capsunile, de 6 ori mai multi antioxidanti decat prunele proaspete.

O portie de 28 de grame de prune uscate contine urmatoarele:

Calorii: 67
Carbohidrați: 18 grame
Fibre: 2 grame
Zaharuri: 11 grame
Vitamina A: 4% din RDI
Vitamina K: 21% din RDI
Vitamina B2: 3% din IDR
Vitamina B3: 3% din IDR
Vitamina B6: 3 % din IDR
Potasiu: 6 % din doza zilnica recomandata
Cupru: 4% din doza zilnica
Mangan: 4% din doza zilnica
Magneziu: 3% din IDR
Fosfor: 2% din doza zilnica recomandata

Doza zilnica recomandata este de 1/4-1/2 cană (44-87 grame)

Consumul de prune uscate in mod regulat poate avea un efect protector asupra sănătății intregului organism.