Year: 2012

Dureri de cap – Cefaleea

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Dureri de cap – Cefaleea

 

Cine nu cunoaste durerile de cap pulsatile sau apasatoare, care se face simtita imediat dupa trezire si ne poate insoti pe toata durata zilei, afectandu-ne orice actiune? Dar durerile de cap difera de la una la alta si trebuie sa facem distinctie intre durerile de cap determinate de tensiunea arteriala si migrenele, cefaleele care sunt semnificativ mult mai dureroase.

Cefaleea

Sunt durerile de cap cele mai comune si nu prezinta un motiv de ingrijorare, desi acestea pot semnala uneori boli grave, precum meningita sau o hemoragie cerebrala care necesita ingrijire medicala imediata.

Durerile de cap datorate starilor de tensiune sunt cel mai des intalnite si apar dintr-o multitudine de motive.

Cauze

Sunt o multime de cauze care determina unde apare si cat de intensa este durerea de cap.

  • Aproximativ 3 din 4 cazuri  de durere de cap sunt provocate de tensiunea de la nivelul tamplei, cefei si gatului. Acest tip de durere apare frecvent si se resimte la nivelul fruntii si cefei.
  • Alte cauze comune durerilor de cap sunt mahmureala, mesele neregulate, calatoriile lungi, zgomotul puternic, aerul incarcat, vremea ploioasa, prea mult somn, prea multa framantare, febra, sinuzita si dureri de dinti.

Foarte putine dureri au o cauza serioasa care sa va ingrijoreze si de obicei sunt tratate cu antiinflamatoare, exercitii de relaxare, aromaterapie, yoga si somn.

[ad#articol]

Dureri de cap care necesita tratament urgent

  • O durere puternica cu febra, cu gat intepenit si cu eruptii cutanate poate fi un semn al meningitei, o afectiune in care se inflameaza meningele- o membrana care acopera creierul si maduva osoasa.
  • O durere neasteptata care se simte ca o lovitura in ceafa, poate fi o hemoragie subarahnoida care apare intre membranele care acopera creierul.
  • La oamenii in varsta, durerea de cap cu o sensibilitate crescuta a scalpului poate fi un semn al arteritei temporale – o inflamatie a vaselor de sange de la nivelul creierului.

Diagnosticare

Daca durerile de cap sunt severe va trebui sa urmati sfaturile medicale si anume, vi  se vor recomanda niste teste precum tomografia computerizata (CT), rezonanta magnetica (RMN) a creierului si consultarea unui neurolog.

Remedii dureri de cap

Tratamentul este recomandat in functie de cauza durerilor. Durerile de cap de tip tensional sunt tratate cu antiinflamatoare si odihna. In cazul cefaleei si migrenelor se pot administra medicamente prescrise de medicul dvs de familie. Excesul de antiinflamatoare, precum cele care contin codeina, poate provoca dureri de cap.

ATENTIE! 

Daca durerea dumneavoastra de cap este puternica, dureaza mai mult de 24 de ore sau este insotita si de alte simptome, precum febra, tulburari de vedere, voma sau somnolenta, trebuie sa va adresati medicului imediat.

 

 

 

 

Etichete populare:

cefalee

Psoriazis, boala cronica a pielii.

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 4 minute

Psoriazis, boala cronica a pielii.

 

O persoana din 50 sufera de psoriazis. Eruptia rosiatica, scuamoasa care caracterizeaza aceasta afectiune. Poate izbucni in diferite momente ale vietii.

Psoriazisul poate afecta diverse zone ale corpului, insa cu preponderenta partea frontala a genunchilor, partea dorsala a coatelor, trunchiului, scalpului si spatelui si poate produce discomfort fizic si sentimentul de stanjeneala in public din pricina scuamelor care se detaseaza. Pot fi afectate atat unghiile, cat si articulatiile. Psoriazisul este adeseori ereditar, iar atacurile pot fi provocate de lovituri sau stres.

Intr-o placa psoriazica, celulele se innoiesc de zece ori mai rapid decat in mod normal si intr-un ritm care-l depaseste pe cel al exfolierii celor moarte, mai rapid decat se exfoliaza cele moarte. Celulele pielii se strang unele peste altele si formeaza scuame groase, colorate. Cauza este necunoscuta, dar psoriazisul are o componenta genetica. O eruptie de psoriazis poate fi provocata de infectii, lovituri sau stres.

Anumite medicamente, cum sunt antidepresivele, betablocantele sau medicamentele impotriva malariei pot declansa psoriazisul la anumite persoane.Consumul de alcool va inrautati o afectiune deja existenta.

Care sunt tipurile de psoriazis?

Exista patru tipuri principale de psoriazis, fiecare dintre ele cu un aspect diferit. Unele persoane pot sa sufere de mai multe dintre aceste tipuri. Iata care sunt caracteristicile fiecaruia dintre ele:

1. Psoriazisul in placi

  • Aparitia unor zone numite placi, formate din piele rosie, intarita, cu suprafete scoamoase, alb-sidefii, de obicei la nivelul genunchilor, coatelor, partii inferioare a spatelui si la granita cu radacinile de par.
  • Pruritul este intermitent.
  • Unghiile se decoloreaza si se acopera cu mici scobituri. In cazurile grave, unghiile se intaresc si se indeparteaza de patul unghial.
  • Placile pot dura cateva saptamani sau luni si pot recidiva.

2. Psoriazisul gutat

Aceasta forma afecteaza copii si adolescentii si apare de obicei in urma unei infectii bacteriene a gatului.

  • Aparitia unor pete rozalii, scuamoase, de forma unor monede, fiecare avand diamentrul de 1 cm  mai ales pe spate si pe gat.
  • Prurit intermitent.

Aceste simptome dispar de obicei in 4-6 luni si nu reapar, dar mai bine de jumatate din cei afectati dezvolta mai tarziu ale forme de psoriazis.

3. Psoriazisul pustular

  • Pustule mici, pline cu puroi pot aparea spontan pe palme si talpi.
  • Pielea poate prezenta portiuni mari de roseata, inflamatie si sensibilitate.
  • Zonele inflamate pot prezenta scuame si portiuni intarite.

4. Psoriazisul inversat

Persoanele in varsta se confrunta cu acest tip de psoriazis, in care leziuni mari, umede, rosii apar in pliurile pielii, mai degraba decat pe portiuni ample ale corpului. Eruptia afecteaza de obicei zona inghinala, pielea de sub sani sau zona axilara. Psoriazisul invers se vindeca usor cu tratament dar poate recidiva.

[ad#articol]

Pot aparea complicatii?

O persoana din zece care sufera de o forma de psoriazis dezvolta o forma de artrita, care de regula afecteaza degetele si articulatiile genunchiului. In psoriazisul pustular sau exfoliativ, o pierdere masiva de celule de la suprafata pielii poate conduce la pierderea de proteine, infectii si febra ridicata; netratata, afectiunea poate pune viata in pericol.

Tratament psoriazis

  • Psoriazisul se trateaza in mod normal cu emolienti, care inmoaie pielea. Alte tratamente sunt preparate pe baza de gudron de carbuni sau o substanta numita antralina. Acestea reduc inflamatia si descuamarea. Gudronul si antralina sunt eficiente, dar au un miros neplacut si pot pata hainele si lenejria de pat.Trebuie sa avem in vedere momentul aplicarii antralinei deoarece ea trebuie aplicata doar pe portiunile afectate, deoarece poate irita pielea sanatoasa.
  • Medicul va poate prescrie si un preparat topic care poate contine un derivat al vitaminei D, calcipotriolul, care se aplica de 2 ori pe zi. Nu are nici un miros, nu pateaza pielea sau hainele si rezultatele apar in 4 saptamani. Urmati sfaturile medicale date de medicul dvs sau de dermatolog pentru ca acest tratament nu trebuie folosit pe fata sau pe pliurile pielii.

Tratamente speciale

  • Pentru boli ca psoriazisul raspandit care nu raspunde la tratamentul topic, expunerea terapeutica la raze ultraviolete (UV) este in mai multe cazuri eficace. Terapia PUVA implica folosirea UV alaturi de psoralen, un medicament cu administrare orala, care se ia inainte de tratamentul cu raza ultraviolete si sensibilizeaza pielea la efectele luminii.
  • Doze mici, regulate de lumina solara ajuta la cuaratarea leziunilor. Expunerea moderata a zonelor afectate la soare poate ajuta in lunile de vara.
  • In cazurile foarte grave de psoriazis pustular, pentru care preparatele topice pot sa nu dea rezultate, este recomdat tratamentul oral sau intravenos cu medicamente. Medicamentele folosite in acest tratament includ retinoizii, metotrexatul si ciclosporidele, cu efect imunopresiv.
  • Ca remedii naturale – Tratamentul la Marea Moarta pretinde o remisie in 3 ani.
  • Ceea ce va poate ajuta este reducerea consumuli de carne, grasimi animale, zahar si sporirea consumului de fibre- cereale integrale, fructe, legume, mazare si fasole gatite, nuci si seminte. Consumati mai mult peste gras, mai ales macrou, sardine, hering si somon. O baie cu faina de ovaz poate calma pielea iritata. Puneti 1 kg de faina de ovaz in pungi textile intr-o baie firebinte si lasati-le timp de 15 minute. Aplicati apoi tratamentul.

 

Etichete populare:

piele

Mamografie – ecografia mamara

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Mamografie – ecografia mamara

 

Mamografia este o ecografie mamara cu factor de radiatie foarte scazut. Aceasta procedura ofera o imagine atat de detaliata a sanului incat poate depista cancerul in forma incipienta si orice alte schimbari anormale ale sanului, pe care nici dumneavoastra, nici medicul nu le-ati remarcat.

De ce se face mamografie dupa varsta de 50 de ani?

Frecventa cu care trebuie facuta o mamografie depinde de varsta femeii. Cacerul de san apare mai rar la femeile mai tinere de 50 de ani, asadar mamografia este recomandata doar dupa aceasta varsta. Femeilor care apartin grupelor cu risc crescut li se recomanda sa faca mamografii mai devreme.

Dar femeile mai tinere?

Mamografia este mai putin concludenta in cazul femeilor care nu au implinit varsta de 50 de ani, deoarece tesutul mamar este mai dens si schimbarile anormale ale sanului nu se vad la fel de bine. Cu toate acestea, mamografia ramane totusi o modalitate de depistare a anomaliilor mamare mult mai eficienta decat palparea. De aceea, mamografia poate fi folosita ca un mijloc de diagnosticare, de investigare a unui nodul descoperit in timpul palparii sau pentru a verifica daca mai sunt si alti noduli acolo unde deja a fost descoperit unul. Radiografia cu ultrasunete se foloseste pentru investigarea nodulilor descoperiti la femeile sub 35 de ani.

[ad#articol]

Cu ce frecventa trebuie efectuata o mamografie?

In prezent, femeilor care au peste 50 de ani li se recomanda sa isi faca o mamografie o data la 3 ani, desi acest lucru continua sa faca obiectul unor dispute aprige.

Daca medicul descopera un nodul?

Daca mamografia indica prezenta unui nodul, medicul va va face mai analize.

  • Daca nodulul este suficient de mare incat sa poata fi palpat usor, medicul poate insera un ac subtire pentru a recolta niste celule, procedeul este numit punctie aspirativa cu ac fin.
  • Daca nodulul este plin cu lichid, inseamna ca este un chist, ceea ce este aproape intotdeauna inofensiv. Medicul va extrage lichidul cu un ac si in majoritatea cazurilor chistul va disparea. In unele cazuri, medicul va trimite o proba de lichid la laborator.
  • Daca nodulul este solid, o parte dintre celulele care au fost recoltate vor fi puse pe o tablita si examinate la laborator.
  • Daca nodulul nu poate fi palpat, medicul va va face o radiografie cu ultrasunete pentru a stabili daca este vorba despre un nodul sau un chist. In orice caz, examinarea citologica care vi se va face presupune punctia sau biopsia aspirativa cu ac fin.

Cum se realizeaza o mamografie?

Pentru a face o mamografie medicul va proceda in felul urmator:

  1. Va va ruga sa va scoateti bluza si sa indepartati orice urma de deodorant sau talc de pe sani. Este necesar sa faceti acest lucru deoarece urmele de deodorant sau talc pot aparea la mamografie sub forma unor microcalcifieri.
  2. Apoi veti fi rugata sa va asezati in fata aparatului si medicul va va presa sanul intre doua placi. Procedura va va provoca un anume disconfort, in special daca placile sunt reci. Senzatia nu dureaza mai mlt de 10-15 secunde, asa ca este usor de suportat. De obicei se fac cate 2 mamografii pentru fiecare san in parte. Medicul radiolog preseaza pe rand fiecare san intre cele doua placi, pentru a obtine o imagine cat mai buna.

 

 

 

 

Abcesul dentar

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Abcesul dentar

 

Abcesul dentar este o acumulare de puroi la sau in jurul radacinii. Abcesul dentar poate fi destul de dureros si dintele afectat poate ajunge sa se clatine.

Care sunt cauzele?

Abcesul dentar apare de obicei ca o complicatie a cariilor dentare, care distrug treptat stratul de smalt ce acopera dintele si dentina din interior, bacteriile ajungand pana la pulpa dintelui. In acest caz se poate forma un abces, care este foarte dureros si poate face ca gingia sa se umfle si sa fie foarte firbinte. Abcesul dentar poate aparea si ca urmare a anumitor boli ale gingiei (paradontoza). Aceasta afectiune a gingiei este cauzata in general de depunerea de placa ( resturi alimentare, bacterii, mucus) in spatiul dintre gingie si dinte.

Care sunt simptomele?

Principalele simptome ale unui abces dentar apar treptat si printre acestea se pot numara:

  • Durere acuta resimtita la dintele afectat.
  • Durere la atingerea dintelui afectat, in procesul de masticatie.
  • Clatinarea dintelui.
  • Gingie inflamata. rosie, la radacina dintelui afectat.
  • Scurgere de puroi.

Daca acest abces dentar nu este tratat, infectia ajunge sa sape un canal de la dinte pana la suprafata gingiei, care se umfla si doare. Daca puroiul acumulat in abces se scurge, durerea scade in intensitate. In unele cazuri canalul de puroi ramane, ceea ce duce la abces cronic, care supureaza periodic. Daca infectia se extinde, va umflati la fata si puteti face febra. Daca credeti ca v-a aparut un abces, consultati cat mai repede medicul.

Ce puteti face?

Daca nu puteti ajunge imediat la medicul dumneavoastra stomatolog, ca sfaturi medicale puteti urma urmatoarele: luati analgezice de genul paracetamolului, care atenueaza durerea ,ca remedii naturale va puteti clati gura cu apa sarata, care reduce la randul ei durerea si poate face abcesul sa se deschida. Daca se intampla acest lucru, clatiti-va gura iar cu apa sarata.

Ce poate face dentistul?

  • Va va pune intrebari referitoare la starea de sanatate a dintilor si gingiei. E posibil sa va faca si o radiografie pentru confirmarea diagnosticului.
  • Daca abcesul dentar a aparut in urma unei carii, medicul stomatolog va incerca sa salveze dintele vatamat. Se face o anestezie locala si se gaureste dintele pentru deschiderea abcesului, ceea ce va duce la atenuarea durerii. Daca abcesul dentar este la gingie, se va face o mica incizie in acest scop. Cavitatea este apoi curatata cu o solutie antiseptica.
  • Camerele pulpare sunt tratate timp de cateva saptamani intensiv, prin periere periodica, curatare cu ata dentara si folosirea unui gel antiseptic. Astfel pot fi rezolvate majoritatea problemelor. Oricare ar fi cauza abcesului, vi se vor prescrie antibiotice.
  • Odata vindecata infectia, probabil ca va trebui sa faceti un tratament pentru canalul radacinii.
  • Daca dintele nu poate fi salvat, singura optiune ramane extractia.
  • Dintele extras poate fi inlocuit printr-o coroana mobila, un implant sau o punte dentara.

Tratamentul rezolva problema dar mai poate ramane un mic focar de infectie ca va necesita tratament ulterior.

Boala Meniere

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Boala Meniere

 

Boala Meniere se manifesta prin cresterea secretiei lichide din urechea interna, care duce la crearea unei presiuni crescute la nivelul acesteia, ce afecteaza organele auzului si echilibrului, cauzand aparitia brusca a unor simptome precum tiuitul – in urechi (tinitus intermitent) si ameteala

Simptomele apar brusc si pot dura de la cateva minute pana la cateva zile. incetand treptat.

Care sunt simptomele?

Acestea pot fi:

  • ameteala brusca foarte puternica si pierdere a echilibrului- vertij;
  • senzatie de greata si voma;
  • miscari anormale, spasmodice ale ochilor;
  • tiuit in urechi- tinitus;
  • slabirea auzului, mai ales din cauza sunetelor prea joase;
  • presiune ridicata in interiorul urechii.

In cazul acestei boli, crizele pot surveni la intervale variind intre cateva zile sau cativa ani. Tiuitul se instaleaza numai in timpul crizelor specifice bolii Meniere sau sa se manifeste permanent. In perioada dintre crize simptomele de greata, ameteala si slabire a auzului se pot ameliora.

Cum se diagnosticheaza?

Ca sfaturi medicale primite din partea doctorului dvs ar fi sa se faca niste teste auditive care sa puna in evidenta afectarea auzului. In astfel de cazuri sunt folosite, de asemena,teste cum ar fi tomografia computerizata sau rezonanta magnetica.

Care este tratamentul?

  • Pentru ameliorarea sindromului Meniere  vi se pot prescrie medicamente antiemetice, pentru disparitia senzatiei de voma;
  • Anhistaminicele pot avea efecte pozitive in ceea ce priveste starea de ameteala si voma;
  • Vi se pot prescrie si sedative cum ar fi diazepamul pentru ameliorarea starii de vertij sau diuretice pentru preintampinarea aparitiei unor noi crize.

Ajutati-va singuri!

  • In timpul crizelor stati intins, cu ochii inchisi, in liniste, eventual folosind niste casti.
  • Intre crize evitati pe cat posibil stresul.
  • Tehnicile de relaxare pot fi remedii naturale de folos.
  • Consumati cat mai putina sare. Nu puneti sare in mancare si evitati alimentele sarate cuma r fi pestele afumat sau carnatii.

In cazul persoanelor la care senzatia de vertij persista, creand disconfort, se poate recurge , ca o ultima solutie, la o interventie chirurgicala pentru taierea nivelului de legatura dintre urechea interna si creier. Operatia are drept efect disparitia senzatiei de vertij si astfel se poate preintampina pierderea auzului.

[ad#articol]

Care sunt concluziile?

Simptomele bolii Meniere se amelioreaza de obicei in urma tratamentului medicamentos.

Frecventa si acuitatea crizelor scad odata cu trecerea anilor.

Cu cat crizele sunt mai dese, cu atat auzul este mai afectat, putandu-se ajunge,pana la urma, chiar la pierderea totala a auzului.

Pe masura ce surditatea se accentueaza, celelalte simptome de obicei dispar.

 

 

Chisturile ovariene

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Chisturile ovariene

 

Chisturile ovariene sunt saculete cu lichid care se dezvolta pe unul sau ambele ovare. Multe femei au chisturi ovariene, dar acestea sunt aproape intotdeauna benigne.

Chisturile ovariene pot fi impartite in doua mari categorii.

In prima categorie, chisturile ovariene functionale sunt mici ( mai corect spus,foliculi) si apar in timpul ciclului lunar. De obicei nu provoaca probleme,dar pot aparea in grup, la ambele ovare. Rareori depasesc 3-4 cm in diamentru si de obicei revin brusc la dimensiunea normala. De obicei sunt depistate in timpul ecografiilor de rutina.

A doua categorie este reprezentata de adevaratele chisturi ovariene, dintre care cele dermoide sunt cele mai comune.Acestea apar de obicei la femei care au in jur de 30 de ani. Chisturile dermoide pot aparea uneori la ambele ovare.De obicei nu provoaca probleme, atata timp cat nu produc rasucirea ovarului sau nu se sparg. Chisturile ovariene dermoide contin celule imature care pot evolua in diferite tipuri de tesut si nu este ceva neobisnuit ca ele sa contina oase, dinti sau par. Exista si alte tipuri de chisturi ovariene benigne, mai putin raspandite.

Simptome chisturi ovariene

  • Durere in timpul actului sexual;
  • Menstruatii dureroase si abundente;
  • Daca un chist se rasuceste sau se rupe, poate provoca dureri abdominale grave, greata si febra;
  • Probleme urinare din cauza presiunii exercitate pe vezica.

Deoarece sunt mici, chisturile ovariene nu produc multe probleme si nu ne ameninta sanatatea.Chisturile functionale dispar fara un tratament specific pentru chisturi, fara sa va di dat seama ca le-ati avut vreodata. Pe masura ce se maresc, ele va pot cauza durere si disconfort si de asemenea, va pot afecta ciclul menstrual.

[ad#articol]

Durerea cauzata de un ovar rasucit necesita o interventie chirurgicala de urgenta, asadar trebuie sa urmati sfaturile medicale si sa consultati medicul dvs ginecolog cat mai curand posibil, daca aveti vreunul dintre simptomele mentionate mai sus.

Tratament chisturi

  • Medicul va va consulta atat extern cat si intern, pentru a evalua marimea chistului. In functie de rezultatele acestor investigatii si de varsta dumneavoastra, medicul v-a putea recomanda analize suplimentare.
  • Cel mai probabil aceste analize vor include si o ecografie cu ultrasunete a ovarelor, analize de sange si un examen RMN.
  • Interventia laparoscopica poate ajuta la diagnosticarea tipului chistului si, la femeile mai tinere, chistul poate fi indepartat daca este benign.
  • La femeile mai in varsta, in cazul in care chistul este prea mare pentru a fi indepartat printr-o operatie laparoscopica, sau daca medicul suspecteaza ca acesta ar putea fi malign, se va face o interventie chirurgicala abdominala. In timpul operatiei sunt examinate si verificate ambele ovare. Daca medicul confirma ca este vorba de un chist malign, ambele ovare si uterul vor fi extirpate.

Sindromul ovarelor polichistic

In ovarele polichistice se formeaza mai multe “chisturi” benigne care sunt de fapt niste foliculi. Aproximativ 15-20% dintre femei sufera de acest sindrom, care poate fi insotit si de alte simptome, cum ar fi tendinta spre obezitate, pilozitate corporala excesiva si acnee. Ovarele produc o cantitate mare de hormoni masculini. Este una dintre bolile care  pot cauza probleme de fertilitate si femeile afectate pot avea menstruatii neregulate.

Cauze

Cauza exacta nu este cunoscuta, dar exista din ce in ce mai multe probe care arata ca etapele bolii se datoreaza rezistentei de insulina, ceea ce conduce la un nivel ridicat al acesteia in sange. Acest lucru stimuleaza ovarele, deregland ciclul menstrual normal.

Ce sfaturi medicale puteti primi?

De multe ori, medicul descopera ca suferi de acest sindrom din cauza uneia dintre tulburarile mentionate mai sus. Medicul va va face un consult intern si va va programa o radigrafie cu ultrasunete a ovarelor si analize de sange pentru a confirma diagnosticul. V-ar putea prescrie pastile anticonceptionale pentru reglarea ciclului menstrual si pentru combaterea hormonilor masculini in exces. Anticonceptionalele orale combinate pot remedia multe dintre aceste simptome, in special problema acneei.Daca vreti sa ramaneti insarcinata dar nu reusiti, s-ar putea sa aveti nevoie de un tratament de fertilitate.

Ce pot face?

Pentru buna ta sanatate spune-i medicului tau ginecolog ce simptome ai, pentru a putea sa inteleaga care este rolul medicamentelor pe care vi le recomanda.

Care sunt rezultatele?

Rezultatul depinde de gravitatea bolii. Tratamentele existente in acest moment reusesc sa tina sub control majoritatea simptomelor.

 

Totul despre cancerul osos

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Totul despre cancerul osos

 

Exista doua tipuri  de boli canceroase care apar la oase: cancerul primar osos, care apare chiar in interiorul osului si este foarte rar, si cancerul secundar osos, care apare din cauza cancerului localizat in alte parti ale organismului si care s-a raspandit in os prin intermediul sangelui.

Cancerele secundare, numite metastaze, sunt mult mai frecvente decat cancerele osoase primare.

Cancerul primar osos

Cancerul primar osos este o tumoare canceroasa care isi are originea in os si este extrem de rar. Cancerele primare osoase sunt boli  mult mai frecvente in copilarie si adolescenta si uneori ii afecteaza pe membrii aceleiasi familii.

Tratament cancer primar osos

In majoritatea cazurilor, tumoarea este indepartata pe cale chirurgicala. Radioterapia poate ajuta la reducerea dimensiunii tumorii. Chimioterapia aplicata post-operator ajuta la distrugerea oricaror celule canceroase ramase. Osul excizat este inlocuit cu o proteza metalica sau cu os luat din alta parte a organismului ori de la un donator.

Majoritatea persoanelor care urmeaza un tratament pentru cancer osos au sanse foarte mici de recidiva in primii cinci ani. Dupa trecerea acestui interval, revenirea bolii este destul de putin probabila.

Cancerul secundar osos

Cancerul secundar osos este o tumoare canceroasa din os care s-a raspandit de la alte celule canceroase din alte parti ale organismului. Cancerele care se raspandesc cu predilectie la oase includ cancerul la san, cancerul la plamani, cancerul de prostata si cancerul ovarian si sunt numite adesea “secundare”.

Metastazele se dezvolta cel mai adesea in coaste, pelvis, craniu si coloana vertebrala. Afectiunea este mult mai frecventa decat cancerul primar osos, in special la persoanele in varsta, care sunt mult mai predispuse la cancer in alte parti ale organismului.

Simptome cancer

Metastazele osoase pot cauza urmatoarele simptome, pe langa cele ale cancerului in sine:

  • Durere chinuitoare in os, care poate deveni mai grava in timpul noptii.
  • Umflatura zonei afectate.
  • Sensibilitate deasupra zonei afectate.
  • Tendinta oaselor afectate de a se rupe cu usurinta, adesea dupa raniri minore.

Tratament cancer secundar osos

Daca aveti deja cancer in alta parte a organismului, puteti beneficia de scanari cu raze X sau nuclid radioactiv pentru a verifica daca acesta s-a raspandit sau nu la oase. Daca localizarea cancerului primar este necunoscuta, s-ar putea sa aveti nevoie de teste ulterioare pentru a descoperi de unde provine metastaza. De exemplu, femeile pot face mamografii pentru a cauta semne de cancer la san.

[ad#articol]

Medicul va directiona, probabil, tratamentul pentru cancer.Ca sfaturi medicale, este posibil ca medicul sa va faciliteze urmarea unui tratament de chimioterapie, radioterapie sau trapie hormonala pentru a ameliora durerea din os.

Pronosticul pentru persoanele cu metastaze osoase depinde, de obicei, de localizarea cancerului initial si de cat de eficient poate fi tratat. Cu toate acestea, cel mai bun lucru care se poate obtine cand este vorba de metastaze osoase este o perioada de atenuare si reducere a durerii.

Tratament pentru cancerul de piele

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 1 minut

Tratament pentru cancerul de piele

Un nou tratament pentru cancerul de piele a fost aprobat zilele acestea in Statele Unite ale Americii. Agentia americana pentru medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) a aprobat comercializarea medicamentului Erivedge produs de compania Genentech, care face parte din grupul elveţian Roche, pentru tratamentul contra celei mai curente forme de cancer de piele, relatează AFP.  

Acest medicament se adreseaza si pacientilor al caror cancer de piele s-a extins in alte parti ale organismului (formand metastaze), se precizeaza in comunicatul emis de FDA.Acest tip de cancer al pielii se dezvolta cel mai adesea intr-un ritm lent si fara sa cauzeze dureri. El apare frecvent in acele zone ale pielii care sunt expuse cu regularitate la lumina soarelui si a altor surse de raze ultraviolete.

Erivedge este numele medicamentului si  se administreaza sub forma unor capsule, o data pe zi, si actioneaza asupra unui mecanism molecular (Hedgehog) activ in cea mai mare parte a celulelor bazale canceroase. Aceste celule formeaza o membrana care separa derma de epiderma pielii. Eficienta medicamentului Erivedge a fost evaluata intr-un singur studiu clinic, realizat pe 96 de pacienti suferind de carcinom bazocelular localizat sau metastazat.

[ad#articol]

Erivedge nu poate fi administrat femeilor insarcinate. Din acest motiv, medicamentul a fost autorizat doar cu tipărirea pe ambalaj a unui avertisment referitor la riscul potential de deces al fetusului sau de aparitie a unor importante malformatii congenitale.

 

Sursa de inspiratie  www.dailymail.co.uk

Etichete populare:

cancer pieletratament

Osteoporoza

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 5 minute

Osteoporoza

 

Osteoporoza (atrofierea oaselor) este o boala osoasa,dureroasa si deformanta, tipica varstei inaintate. Ea se numara printre cele mai frecvente boli de oase si afecteaza aproape 7 milioane de persoane doar in Germania, 80% dintre acestea fiind femei aflate la menopauza. Ca urmare a lipsei de estrogen, se ajunge la o scadere a consistentei oaselor si, astfel, la un risc amrit de fracturare a lor. Puteti insa preveni osteoporoza inca de timpuriu, prin miscare regulata si o alimentatie adecvata.

Ce este osteoporoza?

Cuvantul “osteoporoza” provine din limba greaca si inseamna “os care are multe gauri”.

Cu toate ca oasele noastre constau in principal din minerale, precum calciu si fosfat, aceasta nu inseamna, in nici un caz, ca ele sunt elemente lipsite de viata. Materia osoasa este supusa unei cresteri si scaderi permanente. In timp ce osteoblastele asigura cresterea oaselor, osteoclastele au rolul de a le remodela.Echilibrul fin delimitat intre cele doua tipuri de celule este influentat de multi factori: daca de exemplu, la femeile care sunt in perioada menopauzei se ajunge la o scadere a nivelului de estrogen, aceasta poate cauza o activitate puternica a osteoclastelor, ceea ce duce la pierderea de substanta osoasa.

Si o lipsa de calciu activeaza osteoclastele: datorita faptului ca osul este cel mai mare inmagazinator de calciu al corpului nostru, el este intotdeauna afectat atunci cand nivelul calciului din sange scade( hipocalcemie).

Sunt predispusa riscului?

  • Daca sunteti la menopauza, da. Menopauza este principala cauza a osteoporozei.
  • Daca masa osoasa maxima este scazuta, da. Masa osoasa atinge maximumul la aproximativ 25-27 de ani. Daca maximumul masei dumneavoastre osoase este scazut, chiar si o mica pierdere de masa osoasa, declansata odata cu instalarea menopauzei, va duce la aparitia osteoporozei. Anorexia si regimurile repetate duc la scaderea densitatii masei dumneavoastra osoase, expunandu-va riscului de a face osteoporoza.
  • Daca mama dumneavoastra sufera de osteoporoza, sunteti expusa la un risc superior mediei, de a face, la randu-va, osteoporoza.
  • Osteoporoza apare la unele femei care prezinta amenoree (absenta ciclului menstrual) in perioada premenopauzala, datorita nivelului scazut de estrogen.
  • Femeile care se antreneaza excesiv in timp ce tin diete stricte, precum dansatoarele de balet, sunt expuse riscului.
  • Femeile cu tiroida hiperactiva sunt expuse riscului de osteoporoza.
  • Cu cat menopauza apare la o varsta mai putin inaintata, ceea ce duce la epuizarea estrogenului, cu atat riscul de osteoporoza  este mai mare.

Simptome osteoporoza?

  • Daca aveti 50 de ani sau peste, orice curbare a coloanei vertebrale (cifoza) sau pierdere de greutate merita o atentie deosebita.
  • Simtomele care pot semnala osteoporoza includ dureri de spate (in partea de jos sau de sus), dureri ale incheieturilor sau membrelor si incheieturi umflate la capetele degetelor.
  • Fracturile sunt simptome foarte frecvente ale osteoporozei, fiind adesea primul semn ca o persoana sufera de aceasta afectiune.
  • Daca aveti peste 40 de ani si va fracturati incheietura sau soldul ca urmare a unei simple cazaturi, acesta este un semn aproape sigur ca suferiti de osteoporoza (Regula de baza este : o fractura provocata de o trauma minora este un indiciu de osteoporoza).
  • Fracturile incheieturilor, numite fracturi Colles, la femeile ajunse la menopauza, apar atunci cand cad si intind mana sa atenueze socul.
  • Fracturile de sold reprezinta uan dintre cele mai serioase tipuri de fracturi, deoarece, pe langa suferinta si incapacitate temporara, ele pot constitui un factor important al mortalitatii la persoanele varstnice.
  • Fracturile vertebrelor prin compresiune aunt de asemenea un fapt obisnuit, conducand la o scadere in inaltime si o curbare inspre afara a coloanei vertebrale, cunoscuta sub denumirea de cifoza toracica.

Cum preveniti osteoporoza?

De vreme ce toate femeile sunt predispuse riscului de a face osteoporoza, este important sa adoptam masuri de autoajutorare din timp pentru a ne creste rezistenta impotriva acesteia.

[ad#articol]

  • Faceti exercitii regulate cel putin incepand cu varsta  de 35 de ani. Acest lucru este esential la menopauza. Beneficiile exercitilor fizice sunt: sporirea capacitatii musculare, imbunatatirea fortei si posturii coloanei, mentinerea rezistentei oaselor, reducerea durerii, cresterea tonusului muschilor perineului. Participati la cursuri de fitness. Femeile care fac exercitii regulate cu greutati- si mersul ar fi de-ajuns- de doua ori pe saptamana, au oase mai dense decat cele care fac exercitii odata pe saptamana, care, la randul lor, au o densitate osoasa mai mare decat cele care nu fac exercitii niciodata.
  • Consumati multe alimente bogate in calciu. Incepeti sa mancati ori de cate ori aveti ocazia alimente bogate in calciu, cum ar fi produsele lactate, pestele cu oase (sardine) si legume de culoare verde-inchis, inca de la o varsta frageda.
  • Luati in considerare TSH-ul. O modalitate practica de a preveni osteoporoza, odata ce ati ajuns la menopauza, este de a lua suficient estrogen pentru a mentine masa osoasa. TSH-ul in cadrul caruia luati estrogen in combinatie cu progestogen 10-13 zile pe luna pare sa imbunatateasca sanatatea osaturii si sa previna fracturile. In mod ideal, inainte de prescrierea TSH ar trebui sa faceti un test de osteoporoza ,de densitate osoasa pentru a evalua sanatatea acestora, insa acet lucru nu este obligatoriu. Ar trebui sa discutati cu medicul dumneavoastra posibilitatea urmaririi unui tratament de substitutie hormonala, pe cale bucala sau cutanata, prin intermediul gelurilor sau a plasturilor.

Prevenirea fracturilor

Deoarece pericolul cel mai mare in cazul osteoporozei este fractura de oase, este esential sa faceti tot posibilul pentru a preveni acest lucru. Exercitiul regulat, un mediu echilibrat si agilitatea mintala pot ajuta la mentinerea unei bune conditii fizice generale, ceea ce reduce sansele tale de a experimenta cazaturi puternice. Pastrati-va vederea in conditii bune prin testare regulata a ochilor, in special pentru glaucom.

  • Evitati sedativele si alte medicamente care va pot diminua agilitatea, cum ar fi antihistaminicele si reduceti consumul de alcool.
  • Asigurati-va ca exista o balustrada solida la scari si fiti deosebit de atente cand pasiti pe suprafete alunecoase si neregulate.
  • Unele femei evita sa iasa afara si, ca rezultat, pot suferi de carenta de vitamina D (datorita lipsei de expunere la soare). Acest fapt le-ar putea agrava osteoporoza.
  • Consilierea, suportul emotional si duscutia cu alte femei aflate la menopauza cu probleme similare pot ajuta mult la creearea unei atitudini pozitive fata de viata si pot ajuta femeia respectiva sa devina mai sociabila si mai increzatoare.

 

 

 

Etichete populare:

osteoporoza

Reflexoterapia talpilor

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Reflexoterapia talpilor

 

Reflexoterapia – intre anumite zone de pe suprafata corpului si organele interne exista anumite legaturi nervoase. In special talpa piciorului si partea inferioara a spatelui gambei au nenumarate astfel de puncte de reflexie. Printr-un masaj exact al acestor puncte se poate actiona curativ si echilibrant asupra organelor corespunzatoare.

Originile refloxoterapiei

La inceputul secolului XX , medicul american Dr. William Fitzgerald a observat la indieni mesajul reflexogen al talpilor, pe care l-a sistematizat si l-a dezvoltat. In anul 1930, terapeuta americana de origine engleza Eunice Ingham a facut aceasta tehnica de masaj accesibila unui public larg. Bazandu-se pe aceasta, terapeutul de origine germana Hanne Marquardt a dezvoltat mai departe metoda, in special sub aspectele ei terapeutice.

[ad#articol]

Ce este reflexoterapia talpilor?

Cand vine vorba de reflexoterapie ,nu numai indienii, ci si egiptenii antici aveau conceptia ca talpile picioarelor reprezinta o imagine micsorata la scara a corpului uman. Anumite zone de pe suprafata talpii sunt in legatura reflexa cu anumite parti ale corpului si cu anumite organe. Astfel, prin stimularea zonei corespunzatoare din talpa, se pot influenta unele functii ale organelor. Daca o zona reflexa de pe talpa doare atunci cand este palpata, durerea sugereaza o disfunctionalitate a respectivului organ.

La ce sa va asteptati?

Stati comod pe un fotoliu sau pe o masa de masaj, iar cel care va trateaza va sta la nivelul picioarelor dumneavoastra. Dupa o discutie despre afectiunile actuale, va vor fi palpate talpile sistematic, pentru a descoperi locurile sensibile la presiune, irigatia sanguina, nodurile si tensiunile. Si exteriorul piciorului (pielea, tesutul, irigatia sanguina, temperatura, statica) ofera informatii referitoare la afectiunile de care suferiti.

  • reflexoterapia are loc in functie de necesitati si poate fi tonifiant (de stimulare) sau relaxator (de destindere). Punctul care trebuie tratat va fi masat fie doar cu degetul mare, fie cu nodurile degetelor si degetul aratator, ceea ce uneori poate fi dureros
  • un tratament de refloxoterapie dureaza circa o jumatate de ora. Eficient este sa se faca 6 pana la 12 sedinte, o data sau de doua ori pe sapatamana. Ameliorarea afectiunilor apare ceva mai tarziu.

Cui ii este recomandata reflexoterapia?

In principiu, tratamentul de refloxoterapie este o metoda blanda pentru oamenii de orice varsta. Exista anumite limitari in cazul bolilor inflamatorii si dureroase ale talpilor si picioarelor, cum ar fi inflamatiile venelor sau ulcerele varicoase. Bolile acute nu pot fi vindecate prin reflexoterapie, insa aceasta este utila in completarea tratamentului medical si ameliorarea durerilor cotidiene, sau in prevenirea aparitiei bolilor.

 

Sursa de inspiratie : “Reflexologia piciorului”, “Initiere in reflexologie. Vindecare prin masarea punctelor de presiune ale piciorului”.

Etichete populare:

piciorreflexologietalpa