Author: Academia Pacientului

Dusul bucal, indispensabil pentru sanatatea cavitatii bucale

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Dusul bucal, indispensabil pentru sanatatea cavitatii bucale

Poate ca ati auzit un banc mai vechi despre dinti, care suna cam asa:

“Un dentist se uita in gura pacientului si spune: Dintii dumneavoastra sunt in regula, dar gingiile trebuie scoase.”

Exista un sambure de adevar in gluma asta. Fara gingii sanatoase nu puteti avea nici dinti sanatosi.
Depunerea de placa bacteriana si infectiile ce afecteaza gingiile duc la slabirea dintilor, cauzeaza infectii, sensibilitate dentara, dureri, dificultati la mestecare si chiar pierderea dintilor.

Exista 2 metode prin care va puteti mentine sanatatea gingiilor:

  • Prevenind acumularea de placa bacteriana, prin reducerea consumului de dulciuri in perioada copilariei si obisnuindu-l pe copil sa aiba grija de pastrarea unei bune igiene bucale.
  • Pe masura ce inaintam in varsta ingrijirea danturii presupune mai mult decat simpla periere a dintilor.

In spatiile dintre dinti pot ramane resturi alimentare care fermenteaza, creand conditiile proliferarii unei flore bacteriene care ajunge sa distruga gingia.

Tocmai de aceea se recomanda perierea dintilor si curatarea interdentara dupa fiecare masa pentru a ne asigura ca nu ramane nimic in spatiile interdentare.

Majoritatea stomatologilor sunt de acord ca mai important este sa previi decat sa tratezi si din acest motiv recomanda folosirea folosirea unui dus bucal pentru a ajunge si a curata eficient spatiile interdentare.

Daca doriti o igiena orala riguroasa va recomandam sa va procurati un dus bucal. Stim, este un pas important de facut, insa o data achizitionat, nu veti mai avea nevoie de facut drumuri dese catre cabinetul de stomatologie , pentru a avea grija de igiena dumneavoastra bucala.

Ce este acela un dus bucal?

Este un dispozitiv ce poate fi folosit acasa, cu un rol important in igiena orala, care ajuta la indepartarea placii bacteriene si care previne aparitia tartrului, actionand pe baza unui jet de apa cu viteza foarte mare catre dinti si gingii, eliminand resturile de mancare din zonele inaccesibile periutei de dinti.

De asemenea stimuleaza circulatia sanguina la nivelul gingiilor, mentinandu-le sanatoase.

La un prim search pe internet, se pare ca, primul dus bucal a fost comercializat in Statele Unite ale Americii, in anul 1962, apoi comercializat in toata lumea sub acelasi principiu insa in diferite forme de prezentare: dusuri bucale fixe sau portabile, flexibile, cu apa sau solutii antiseptice.

Pentru o prima utilizare, aveti nevoie doar de un pic de atentie si ideea de acomodare ca pulverizati apa in gura. Este recomandat cand folositi un dus bucal, sa utilizati o treapta inferioara de pulverizare a apei pentru o prima acomodare cu dispozitivul, urmand apoi sa setati aparatul in functie de confortul dumneavoastra.

Folosit cu regularitate, impreuna cu alte produse de igiena orala, dusul bucal este recomandat atat in gingivite, lucrari dentare complexe, aparat ortodontic cat si in igiena orala zilnica, imbunatatind vizibil aspectul gingiilor.

Indicat ar fi sa incepi igiena orala zilnica cu periajul dentar, urmat apoi de spalarea spatiilor interdentare greu de ajuns cu dusul bucal si finalizata cu apa  de gura.

La primele zile de folosire a dusului bucal pot aparea sangerari gingivale, insa nu trebuie sa va ingrijorati, deoarece acesta este un semn de acomodare a gingiilor cu dispozitivul in cauza, urmand ca apoi sangerarile sa inceteze.

Avantajele folosirii dusului bucal

  • Dusul bucal ofera o igienizare bucala completa,indepartand placa bacteriana dintre dinti si gingii sau din zonele unde periuta de dinti nu ajunge.
  • Dusul bucal scade riscurile unor infectii, in cazul unor lucrari dentare complexe, implanturi,coroane sau punti metalo-ceramice si pentru cei care au aparat ortodontic;
  • Tine sub control inflamatia gingivala;
  • Daca folosesti dusul bucal vei consulta mai rar un stomatolog pentru detartraje datorita faptului ca placa bacteriana se va depune mult mai greu.
  • Reducerea sangerarii gingivale;
  • Actioneaza bland si nu irita gingiile;
  • Il putem lua cu noi in calatorii in cazul unui dus bucal portabil;
  • Este eficient si foarte usor de folosit

Trebuie stiut ca dusul bucal nu este un moft. El ne ajuta sa mentinem sanatatea si stralucirea cavitatii bucale.

Ai grija ce mananci!

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: mai putin de un minut

Ai grija ce mananci!

“Ce mancam?” este un subiect care capata o importanta din ce in ce mai mare odata cu “dezvoltarea” industriei alimentare. Urmariti acest documentar care va poate da un punct de plecare pentru a implementa o alimentatie sanatoasa.

Subiecte similare:

video

Greata si varsaturile

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Greata si varsaturile

 

Greata si varsaturile sunt mecanisme naturale de protectie a corpului nostru, anume pentru a se elibera de mancarurile neprielnice sau de toxine. Daca barierele de intrare, saliva bucala si sucul gastric nu ne-au putut proteja suficient, organismul ia masuri mai drastice. Cand nu reuseste, totusi, sa elimine agentii patogeni sau toxinele prin varsaturi, febra si diareea se pot dovedi utile.

Cum apar greata si varsaturile?

Centrul care provoaca varsaturile se afla pe trunchiul cerebral si dirijeaza  golirea stomacului prin varsaturi. Pentru declansarea lor, se trimit impulsuri catre musculatura stomacului si diafragma, prin care sunt provocate contractiile stomacale care duc la golirea stomacului.

De cele mai multe ori, greata si varsaturile sunt declansate de asimilarea toxinelor sau de infectii. In acest caz, varsaturile sunt masurile de protectie si curatare ale corpului si nu trebuie oprite.

Cateodata, varsaturile au alte cauze, spre exemplu schimbarile hormonale de la inceputul unei sarcini, foarte rar, apar varsaturi cauzate de imbolnaviri cerebrale (spre exemplu comotii cerebrale sau cresterea presiunii cerebrale). In acest caz trebuie sa chemati de urgenta un medic.

Cum recunoastem greata si varsaturile?

Daca la cateva ore dupa masa aveti dintr-odata dureri de stomac gen colici, iar dupa ce ati varsat spontan va simtiti foarte slabiti, dar totusi mai bine, inseamna ca sigur ati consumat ceva alterat. Chiar si dupa consumul excesiv de alcool, corpul se elibereaza deseori prin eliminarea de voma a toxinelor asimilate. In cele mai multe cazuri, aceste reactii ale corpului sunt sanatoase si nu trebuie sa va faceti griji. Dupa varsaturi continue, se poate ajunge la o carenta periculoasa de lichide si minerale – mai ales la copii si batrani. Primele semne sunt limba uscata si aspra, stare de slabiciune si scaderea tensiunii.

Ce poate face medicina alopata?

In general, dupa varsaturi puternice e necesara o alimentatie sanatoasa de lichide si minerale, la pacientii foarte slabiti aceasta alimentatie putandu-se face si intravenos.

Mijloacele antivomitive actioneaza asupra centrului din creier care comanda varsaturile, ele opresc nevoia de a varsa si sunt utilizate in caz de migrene, greturi puternice la gravide si datorate chimioterapiei, dar nu si in cazul infectiilor. Daca este nevoie, infectiile bacteriene grave sunt tratate cu antibiotice.

Sfatul medicului

In situatiile de mai jos ar trebui sa consultati medicul:

  • la varsaturi dupa consumul de ciuperci (posibila otravire cu ciuperci)
  • la varsaturi dupa consumul alimentelor din conserve, mai ales daca aveau capacul umflat (suspect de botulism, o boala infectioasa foarte grava)
  • la aparitia simultana a varsaturilor si diareei puternice, mai ales dupa calatorii (posibila infectie a stomacului si intestinului)
  • la culoarea rosie sau neagra a varsaturilor (posibile sangerari ale tractului digestiv)
  • dupa o lovitura puternica la cap (posibila comotie cerebrala)
  • la varsaturi care dureaza de mai mult de doua zile (la copii si batrani)

Terapii naturiste

In majoritatea cazurilor, puteti trata persoanal greata si varsaturile, cu medicamente naturale.

Un mijloc vechi anti-greata este radacina proaspata de ghimbir, pe care o puteti mesteca bucata cu bucata.

Chiar si 1 pana la 2 picaturi de ulei de menta picurate pe limba si lasate sa se topeasca usor, v-ar putea ajuta impotriva senzatiei de greata.

[ad#articol]

In caz de greata se mai pot recomanda si substante amare, care se lasa combinate cu plante calmante cum ar fi :roinita, musetelul sau semintele de  finic, pelinul, iberis amara si radacina de lumanarica pamantului.

Ceva mai blande sunt papadia, rostopasca si portocalul amar.

O reteta pentru un ceai garantat util in caz de greata : 20 g pelin, 40 g flori de musetel, 40 g frunze de roinita.

Terapia nutritionala

In caz de greturi acute ar trebui sa beti, cel putin timp de o zi, doar ceai, sa mancati doar paine prajita si mucilagiu de ovaz.

Daca simptomele incep sa treaca, puteti mari planul alimentar. Dar evitati pentru o perioada de timp alcoolul, cafeaua, mancarurile crude, mancarurile grase si condimentele picante.

In cazul varsaturilor, ar trebui sa fiti atenti la consumul de lichide. Beti cel putin 2 pana la 3 litri de lichide pe zi.

Tratament sindrom colon iritabil

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Tratament sindrom colon iritabil

 

Portiunea de tract digestiv stomac-intestin reactioneaza foarte sensibil la tensiunea psihica. Stresul de lunga durata, nervozitatea si suprasolicitarea psihica pot provoca simptome de sindrom al colonului iritabil si care nu au nici o cauza organica.

Colonul iritabil este caracterizat printr-o schimbare majora a functionarii intestinului; insotita de dureri abdominale, gaze, greata, lipsa apetitului, respiratie mirositoare, arsuri la stomac, balonari, dureri de spate, slabiciune, palpitatii si ameteli pot fi de asemenea prezente. Pot aparea cand costipatia cand diareea.

Daca simptomele dispar noaptea si se amelioreaza in perioada de concedii, faptul este un indiciu ca poate fi vorba despre o durere conditionata nervos.

Aproape 20% dintre cei cu sindrom de colon iritabil au sangerari rectale.

Colonul iritabil pare sa fie produsul civilizatiei occidentale, intrucat el nu este cunoscut acolo unde se consuma hrana neprocesata.

Colonul iritabil afecteaza intre 50 si 75% din populatie, dupa un anumit timp, in anumite perioade ale vietii. Este intalnit mai frecvent la femei decat la barbati. Simptomele incep, de obicei, la pacientii in varsta de 20 sau 30 de ani, dupa varsta de 50 de ani , colonul iritabil se instaleaza foarte rar.

Intestinul are de obicei o configuratie normala; simptomele se datoreaza unei anomalii functionale si nu uneia anatomice.

In loc sa se contracte intr-un mod coordonat, ca la oamenii sanatosi, la cei cu colon iritabil, muschii colonului se contracta in spasme neregulate. Aceasta face ca hrana sa se miste prin tractul gastrointestinal ori prea repede, ori prea incet. Cand trece prea incet, este absorbita prea multa apa, ducand la scaune tari, uscate. Cand trece prea repede, este absorbita prea putina apa, lucru care duce la scaune apoase sau diaree.

Sunt 3 tipuri de colon iritabil:

  1. constipatie cu durere,
  2. diaree fara dureri, cu mucus,
  3. constipatie, alternata cu diaree.

Diareea se produce cel mai frecvent dimineata, la desteptare si/sau  dupa micul dejun. Diareea nocturna este rara. Unii pacienti acuza scaune ca o pasta,”de forma unui creion”, decat diaree.

Studii ale ritmului electric au detectat unde de 3 sau 6 cicluri/minut. Pacientii cu sindrom de colon iritabil prezinta o rata semnificativ mai mare decat persoanele sanatoase- cu 3 cicluri/minut, in conditii normale.

Tratament sindrom colon iritabil

In cazul in care sunteti fumator, ar trebui sa renuntati la tigari. Nicotina perturba activitatea stomacului si a intestinului si duce la agravarea simptomelor.

  1. Majoritatea pacientilor au dureri abdominale intermitente. Aceste dureri pot fi agravate mult prin consumarea alimentelor sau lichidelor reci si pot fi oprite printr-o clisma sau prin eliminarea gazelor.Recomandam ca in cazuri severe, aplicatii fierbinti pe abdomen, cu pauze intre.Pot fi eficiente clismele cu apa calduta, administrate incet.
  2. Evitati alimentele care contin xantina, cum ar fi cafeaua, ciocolata, ceaiul, mancarurile condimentate, lichidele reci, bauturile gazoase, precum si medicamentele care produc diaree.
  3. Laptele provoaca diaree, Cam 70% dintre pacientii cu colon iritabil, prezinta intoleranta la lactoza. Multi pacienti din aceasta categorie pot fi “vindecati” prin inlaturarea din dieta a laptelui si alimentelor care il contin. Chiar si subiectii care nu par a fi deficitari in lactaza (enzima care descompune lactoza), intr-un test efectuat, pot sa nu absoarba o mica parte din lactoza.
  4. Uneori sindromul de intestin iritabil are legatura cu intoleranta la alimente, evitati mancarurile grase, cele care baloneaza, anumite sortimente de legume, cum ar fi curmalele, bananele, strugurii si stafidele; in afara de acestea alcoolul, dulciurile si produsele din faina alba, mai ales daca sunt proaspete sau insuficient de coapte, pot provoca deseori dureri.
  5. Pentru ca sindromul intestinului iritabil este deseori provocat de floa intestinala deranjata, ar trebui sa consumati regulat iaurt probiotic, care sprijina bacteriil;e “sanatoase” ale intestinului.

Pacientii ar trebui sa isi tina o evidenta scrisa a alimentelor consumate si sa-si notezer ce au mancat cu 24 de h inainte de instalarea simptomelor. Aceasta poate arata clar alimentul sau alimentele consumate inaintea fiecarei crize.

[ad#articol]

Ceaiurile de menta, musetel, coada-racului si roinita au efecte care reduc crampele din tractul digestiv si pot fi consumate ca atare. In special ceaiul de musetel este un remediu incomparabil pentru durerile de stomac si intestin.

Pe langa acestea, plantele care indeparteaza balonarile – chimionul, anasonul si finicul– pot fi folosite ca tincturi, ceai si preparate-panaceu. Si pansamentele abdominale aduc ameliorari. Pentru aceasta, turnati pe o carpa umeda ulei de chimion si masati-va burta cu acesta.

Daca stomacul produce prea putin acid gastric, luati inainte de masa o substanta de tip bitter. Pelinul, angelica si gentiana au un continut crescut de substante amare si stimuleaza productia de suc gastric. Puteti lua bitter-ul ca pe un ceai sau ca tinctura.

La diaree puteti consuma suc de afin ,acesta fiind bogat in oligoelemente. Cine are tendinte de constipare o poate evita cu un pahar de zeama de muraturi sau cu ajutorul unor extrase din in de cultura sau din psylium. O combinatie cu sunatoare ar ajuta, daca aveti tendinte catre griji si depresii.

 

 

 

Aftele bucale (Ulcere aftoase)

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 1 minut

Aftele bucale (Ulcere aftoase)

 

Ulcerul sau sancrul aftos este o leziune de forma ovala ssau rotunda, inconjurata de o zona rosie. Cuvantul grecesc “aftae” inseamna “a da foc”. Aftele sunt intalnite de obicei in zonele mobile a cavitatii bucale, pe obraz, limba, gingii si partea dinauntrul buzelor.

Cel putin una din cinci persoane dezvolta afte bucale de-a lungul vietii, ele aparand de obicei la persoanele cu varste cuprinse intre 10-40 de ani si au un caracter recurent. Perioada de remisiune intre aparitia aftelor poate fi de zile, saptamani, luni sau chiar ani

Cauza este necunoscuta, desi s-au luat in consideratie infectiile virale, alergiile, stresul, deficienta in vitamine si dezechilibrul endocrin. Copiii celor cu ulcere aftoase au un risc crescut de a le contracta.

Aftele incep ca o umflatura mica, rosie care da senzatia de arsura. Ele sunt acoperite cu o membrana alba sau galbuie, vindecandu-se singure intr-o saptamana sau doua, fara cicatrici. Pot aparea cate una sau in grupuri mai mari.

Tratament afte bucale

  1. Aveti grija sa nu provocati rani in gura. Folositi o periuta de dinti moale, fara pasta de dinti; evitati alimentele ca arahidele, nucile etc; evitati muscarea limbii sau a obrazului. Nu vorbiti in timp ce mestecati, intrucat poate duce la muscarea accidentala a limbii.
  2. Spalarea repetata a gurii cu o solutie din apa cu sare, poate ajuta.
  3. Vaccinurile si antibioticele nu s-au dovedit a fi de ajutor. Nitratul de argint si acidul cromic pot usura temporar durerea, dar pot intarzia vindecarea, pot intinde ulcerele si pot lasa cicatrici.
  4. Renuntati la fumat.
  5. Fiti atenti la hidratare. Beti suficienta apa pentru a avea tot timpul urina deschisa la culoare.
  6. Eliminati din dieta cei mai comuni alergeni alimentari. Dintr-un grup de oameni din cadrul unui studiu legat de alimente alergenice, 56% au avut ulcer aftos.
  7. Trebuie evitate bauturile alcoolice, ciocolata, guma de mestecat, drajeurile. apa mentolata de gura, pasta de dinti, alimentele tari si picante, cafeaua, cartofii, branzeturile, si mai ales, citricele.
  8. Infectiile virale au fost asociate cu dezvoltarea de afte bucale: virusul herpetic, cateva specii de Helycopbacter, streptococi, Epstein-Barr virus.

[ad#articol]

Unii pacienti nu raspund la terapiile farmacologice, asadar pot apela la terapia cu laser. Studiile ne arata ca aceasta amelioreaza durerea imediat, accelereaza vindecarea.

Terapia cu ultrasunete este si ea recomandata in asemenea leziuni bucale.

Bursita – Tratament

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 2 minute

Bursita – Tratament

Bursita este o inflamatie a bursei, un saculet umplut cu un lichid care se afla in incheieturi pentru a scadea frecarea intre piele, tendoane, ligamente, muschi si oase.

Cea mai obisnuita cauze ale bursitei este trauma (bursita traumatica), insa pot provoca aceasta boala si infectiile (bursita septica), folosirea excesiva a incheieturilor, alergiile si un numar mare de alte boli.

Bursita este ceva mai des intalnita la femei, deoarece umerii lor aluneca mai repede decat la barbati, cand au o presiune sporita asupra bursei. Umarul este incheietura cel ami frecvent afectata de bursita.

Din  cauza suprastimularii, membrana sinoviala produce fluid in exces, ducand la dilatarea bursei. Cauzele neplacerii sunt dilatarea si acest fluid in exces.

Daca un anumit sport cauzeaza bursita, pacientului i se vor arata miscarile adecvate, se va verifica echipamentul pentru a fi potrivit marimii, fortei si abilitatii pacientului. Articulatiile si zonele de presiune trebuie protejate.

[ad#articol]

Simptome bursita

Simptomele bursitei sunt urmatoarele: senzatie de tensiune, roseata, durere locoregionala, caldura sau cresterea in volum a zonei invecinate cu bursa inflamata.Simptomele pot iradia in afara ariei articulare. Durerea poate fi accentuata dimineata la trezire sau in timpul noptii.

Tratament bursita

  1. Multe cazuri de bursita se datoreaza suprasolicitarii incheieturii. Activitati cum ar fi vopsitul, aplicarea tapetului si calcatul indelungat, pot sa provoace bursita si trebuie evitate. Activitati cu care nu suntem obisnuiti, nu ar trebui desfasurate decat pentru perioade scurte de timp. Caratul unei plase mari in mana, intr-un tur de cumparaturi, poate provoca bursita.
  2. In faza initiala a busitei, putem alege ca tratament compresele cu gheata. Aplicati pachetul cu gheata timp de 30 de minute la fiecare doua sau trei ore.
  3. Cand durerea scade, folositi comprese fierbinti. Aplicamd comprese fierbinti, cand boala abia debuteaza, facem durerea mai acuta, intrucat se produce o acumulare de fluid in bursa. Compresa fierbinte ar trebui aplicata 45-60 minute si urmata de o serie de exercitii de miscare, cel putin o data pe zi. Fierbanteala trebuie sa fie atat de ridicata, cat o putem tolera.
  4. Evitati frigul!
  5. Exercitiile fizice, pentru activarea circulatiei sangelui si prevenirea “inghetarii” incheieturilor, sunt adesea folositoare. In bursita umarului se recomanda urmatoarele exercitii:
    a) Stati in picioare cu fata spre perete, la o distanta de un brat. Puneti ambele brate pe perete cu putin deasupra nivelului taliei si “mergeti” cat puteti de sus pe zid, inaintand cat puteti succesiv cu o mana inaintea celeilalte. Repetati de patru pana la cinci ori pe zi.
    b) Aplecati-va de la mijloc pana cand pieptul va este paralel cu podeaua. Miscati trunchiul astfel incat bratele sa se miste in cerc. Incercati sa mariti cercul descris astfel de brate, de la o zi la alta. Faceti 15-20 de rotiri complete.
    c) Ridicati bratul cu pricina in fata si apoi in sus, coborati-l in spate si iar in sus, coborati-l lateral si sus. Ridicati bratul cat de sus puteti de fiecare data. Repetati exercitiul de cinci ori, zilnic.
    d) Foarte folositor este un scripete, deasupra capului, cu o greutate de 2 kilograme si jumatate. Trageti greutatea cat de sus puteti. Incepeti cu 5 tractiuni de trei ori pe zi, apoi cresteti gradat pana ajungeti sa faceti 50 de tractiuni, de fiecare data.

Anghinarea (Cynara Scolymus)

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 2 minute

Anghinarea (Cynara Scolymus)

 

Anghinarea, originara din sudul Spaniei, a fost introdusa in terapeutica inca din secolul al XVI-lea, insa abia in anul 1931 s-a stabilit actiunea coleretica a acestei plante, iar mai tarziu, studiile realizate au confirmat ca aceste proprietati se datoreaza cinarinei si polifenolilor.

Anghinarea este un membru al familiei armurariului, ce ajunge la o inaltime de cca 2 m, avand flori mari de culoare violacee.

De la aceasta planta se folosesc frunzele-Folium Cynarae- care contin cinarina, polifenoli, flavone, un principiu amar, inulina, saruri de potasiu, magneziu etc.

Din punct de vedere terapeutic, frunzele de anghinare se caracterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi, avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza, regland in acelasi timp si procesul de formare a colesterolului.
Paralel cu aceste efecte, ceaiul de anghinare are si insusirea de a diminua zaharul din sange, dand bune rezultate in unele forme de diabet. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze.

Consumata proaspat, anghinarea este recomandata in diareea cronica.

[ad#articol]

Sub forma de pulbere, anghinarea este recomandata pentru tratarea gutei, arteriosclerozei, reumatismului, vertijului si migrenelor.

Pentru persoanele care au probleme cu constipatia si cresterea in greutate, se recomanda dimineata inaintea micului dejun, a se bea un pahar mic de suc de anghinare.

Tinctura de anghinare se prepara din 20 de g de frunze bine maruntite, macerate in 100 ml de alcool de 70º, timp de doua saptamani. Se administreaza cate 5-15 picaturi de 3 ori pe zi, si se va dilua cu apa sau cu ceai.

Ca diuretic, ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice, deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. Datorita eliminarii de toxine, se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit(mancarime).

Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, colite, hemoroizi si lipsa poftei de mancare.

Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii, care se manifesta prin hipertensiune si angina pectorala. Rezultatele cercetarilor in acest domeniu, atribuie anghinarei, proprietati microbiene.

Pentru a prepara ceaiul de anghinare se procedeaza astfel:

intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite, care se oparesc cu 500 g apa clocotita. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar sau miere. O parte din ceai se bea pe stomacul gol, dimineata, dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. Restul cantitatii de ceai de anghinare se va bea in cursul zilei, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.

Este recomandat ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv, incepand cu doze mici, in primele zile, care apoi sa creasca treptat. Tratamentul va dura 20-30 zile, urmat de 1 luna pauza, dupa care se va relua.

Contraindicatii:

Evitați consumul de anghinare daca stiti ca sunteti alergici. Simptomele alergiei pot include agravarea astmului bronsic, eruptii cutanate, soc anafilactic, dispnee , tuse sau senzatia de presiune toracica.

Anghinarea nu este recomandata la femeile insarcinate sau care alapteaza deoarece nu se cunosc efectele adverse pe care planta le poate produce.

 

Raul de miscare – Kinetoza

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Raul de miscare – Kinetoza

 

Multe persoane sufera de rau de miscare la inceputul unei calatorii. Mai ales cei care navigheaza pe mare sunt deseori afectati de miscarile puternice ale navelor. Kinetoza este reactia corpului la stresul produs de miscari neobisnuite. Intr-un sens mai larg, suferinta dupa o calatorie mai indelungata cu avionul (numita si Jetlag) poate fi considerata una dintre formele de kinetoza.

Ce este raul de miscare?

De fapt, kinetoza apare atunci cand perceptia sistemului vestibular din urechea interioara nu coincide cu imaginile vazute cu ochii. In acest caz, apare o alarma de eroare in creier, care declanseaza greata.

Pana la varsta de 6 luni, sugarii sunt protejati de acest fenomen, pentru ca sistemul vestibular nu este inca dezvoltat.

Din acelasi motiv, kinetoza cedeaza cu inaintarea in varsta: la persoane peste 50 de ani, sistemul vestibular devine tot mai insensibil. Conform unor cercetari recente, persoanele cu un nivel de histamina in sange mai ridicat sunt afectate de kinetoza. Histamina este o substanta semnalizatoare, care are diverse misiuni in corpul nostru- printre altele regleaza activitatea stomacului. Frica si stresul ridica nivelul histaminei, iar tendinta de kinetoza este accentuata.

Cum recunoastem raul de miscare?

Daca vi se face rau si aveti ameteli in timpul calatoriei, iar simptomele trec cand atingeti pamantul, suferiti cu certitudine de kinetoza.

In calatoriile pe apa aceste simptome sunt mult mai accentuate.

Marinarii mai invarsta spun ca prima data apare frica de moarte, dupa care indiferenta fata de moarte, iar la sfarsit nu ne mai dorim nimic altceva decat sa murim.

[ad#articol]

In realitate, kinetoza poate provoca greturi si stari neplacute extreme, ducand pana la intentia de sinucidere.

Disconfortul dupa o calatorie cu avionul mai indelungata se manifesta prin oboseala, apatie si somn deranjat. Poate dura mai multe zile, pana cand corpul se obisnuieste din nou cu ritmul zi-noapte.

Ce poate face medicina alopata?

  • antihistaminicele sunt mijloacele cele mai eficiente pe care le ofera medicina in cazul kinetozei.
  • “plasturele pentru calatorii” contine scopolamina, un drog alcaloid puternic, cu efect sedativ pentru sistemul nervos. Plasturele este lipit pe o portiune cu piele subtire (spre ex: in spatele urechii). Din cauza efectelor secundare puternice, cum ar fi gura uscata, tulburarile de vedere si bataie accentuata a inimii, acesti plasturi trebuie folositi cu precautie.
  • cinarizina intareste circulatia sangelui urechii interne si amelioreaza simptomele. Efectele ei secundare sunt gura uscata, tulburari de vedere si oboseala.
  • Metoclopramidul este un neuroleptic, utilizat doar in caz extrem de greturi.
  • Administrarea melatoninei inainte de culcare, amelioreaza deranjamentele somnului rezultat in urma unei calatorii obositoare cu avionul. Melatonina este o substanta semnalizatoare cu efecte de somnolenta, care este formata si varsata in creier, imediat ce se intuneca. Melatonina nu este permisa in Germania, dar in SUA este un supliment alimentar care se poate cumpara fara reteta.

Un stil de viata sanatos

Cateva sfaturi despre cum am putea evita raul de miscare:

  • In trenuri si autobuze asezati-va cu fata spre directia de mers.
  • Nu cititi in timpul calatoriei.
  • Mai bine priviti pe geam, fixandu-va privirea spre orizont.
  • O conversatie cu vecinul va va atrage atentia la simptome.
  • La calatoriile pe mare, ar trebui sa va petreceti timpul pe punte. La mijlocul vasului miscarile sunt cel mai putin accentuate.

Remedii naturiste pentru raul de miscare

Ghimbirul este un mijloc utilizat de mai multa vreme pentru tratarea greturilor. Ati putea mesteca o bucatica de ghimbir proaspat sau ati putea consuma un ceai de ghimbir. Pentru acestea, radeti o bucata de ghimbir cat degetul mare in 1/2 l apa, puneti apa cu ghimbirul la fiert, dupa care lasati 10 minute la foc mic. La simptome puternice, puteti incerca un preparat din ghimbir de la farmacie.

S-a dovedit ca persoanele care au tendinte spre frica si nervozitate sufera cel mai tare de kinetoza. Relaxarea prin antrenamentul autogen sau meditatia inainte de a pleca amelioreaza raul din timpul calatoriei.

Inainte de a pleca la drum ar trebui sa luati o masa usoara. Un stomac gol, intareste greata!

Evitati alimentele care contin histamina, cum ar fi cascavalul, rosiile, spanacul, salamul, vinul rosu si berea. Acestea cresc valoarea histaminei din sange si favorizeaza aparitia raului. Alcoolul, cafeaua si tigarile pot intari simptomele. In afara de acestea, alimentarea suficienta cu urmatoarele vitamine este necesara:

  • complexul de vitamine B intareste nervii si ajuta la suportarea miscarilor;
  • vitamina C ajuta la descompunerea histaminei. Mancati inaintea calatoriei suficiente legume sau fructe proaspete si luati suplimentar un preparat cu vitamina C.

Terapii creative

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Terapii creative

 

Chiar daca nu aveti inclinatii estetice sau artistice, daca incercati o clipa sa va lasati imaginatia sa zboare si puneti mana pe un creion, veti observa ca iau nastere simboluri uimitoare, in care se regasesc constientul, inconstientul si lucrurile ascunse. In terapiile creative – terapia prin arta,, muzica si dans- sentimentele exprimate spontan si fara cuvinte devin subiectul conversatiei terapeutice. Scopul terapiilor creative este sa se faca inconstientul vizibil si, astfel, prelucrabil.

Terapia prin arta

Terapia prin arta se foloseste de mijloace de exprimare prin plasmuire, pentru a reprezenta sentimente si experiente inconstiente. Bazele ei teoretice provin din metodele psihologice ale lui C.G. Jung, dar si din arta, pedagogie si psihologia dezvoltarii.

In terapia prin arta se porneste de la faptul ca experientele inconstiente, sentimentele si fanteziile isi gasesc exprimare simbolica in desene. De aceea, procesul de creatie al unui desen contine un ridicat potential terapeutic.

In discutia ce urmeaza se prelucreaza terapeutic rezultatele obtinute.

Terapia prin arta utilizeaza mijloace creative precum: pictura, olaritul, muzica, dansul si cantecul. Nu aveti nevoie de talente deosebite ca sa puteti apela la aceasta terapie. De cele mai multe ori, aceasta se face in cadrul unui grup (sau individual), terapia bazandu-se pe anumite teme sau discutii libere.

In psihiatrie, in clinicile ce se ocupa de boli psihosomatice, sau in institutiile pedagogico-medicale, terapia prin arta este considerata o importanta componenta a programului terapeutic.

Ea se utilizeaza indiferent de varsta, in caz de tulburari relationale, de contact, de exprimare si probleme de vorbire. Metoda este contraindicata in cazul in care procesul de creatie duce la suprasolicitare emotionala si anxietate.

Terapia prin muzica

Pentru a-i ajuta pe cei afectati sa se desprinda de anumite sentimente si trairi, fara a fi nevoiti sa urmeze calea ratiunii, in terapia prin muzica se foloseste ca mediu muzica. Terapia aceasta intervine mai ales la nivel nonverbal, existand doua abordari:

  • Terapia activa prin muzica: Punctul central al acestei terapii il constituie crearea activa de muzica si improvizarea cu ajutorul diferitelor instrumente de percutie sau de suflat. Nu sunt necesare cunostinte anterioare de muzica.
  • Terapia receptiva prin muzica: Ascultarea constienta si concentrata de piese muzicale selectate reprezinta elementul central. Pacientul nu creeaza muzica in mod activ.

Terapia prin muzica are adeseori loc in cadrul grupurilor, dar si cu un singur insotitor sau exclusiv ca terapie individuala. Ceea ce traieste pacientul urmeaza sa fie prelucrat in cadrul unei conversatii cu terapeutul.

Terapeutii care folosesc muzica lucreaza stationar, ambulant sau ca practica libera. Spatiul de terapie este dotat cu diferite tipuri de instrumente. Fiecare participant are posibilitatea sa inceteze activitatea, in cazul in care se simte suprasolicitat de un anumit instrument. Atunci incepe partea verbala a terapiei.

[ad#articol]

In derularea unei sedinte, fazele de muzica alterneaza cu fazele de discutie.

Terapia prin muzica este potrivita in cazul copiilor si tinerilor, adultilor si oamenilor in etate care sufera de neajunsuri corporale sau de tulburari sufletesti.

Se foloseste si in cazul problemelor fizice (precum tulburari de nutritie, stari de panica si agresivitate), dar si in cazul tulburarilor psihosomatice sau dupa atacuri de apoplexie.

In cazul in care clientul prezinta lipsa de motivatie sau sufera de o psihoza acuta nu este recomandata terapia prin muzica.

Terapia prin dans

Terapia prin dans ca metoda de terapie a aparut in 1940, in SUA.

Din punct de vedere al continutului, aceasta se bazeaza pe conceptele psihologice ale lui Freud, Adler, Jung si Reichs.

Terapia prin dans, a aparut in Germania, la inceputul anilor 1980.

In cazul acestei forme de terapie creativa, se porneste de la premisa ca problemele emotionale se exprima la nivelul corpului. Un punct esential al acestei terapii consta in perceperea sensibila a corpului, cu ajutorul careia se ajunge la o mai buna percepere a sentimentelor proprii.

Un alt scop al acestei terapii consta in constientizarea propriilor miscari si elaborarea unor noi posibilitati de exprimare.

In aceasta acceptiune, “dansul” este pur si simplu miscare, cunostintele de dans nefiind necesare. Baza o reprezinta modelele personale de miscare si exprimarea lor spontana.

Descifrand miscarea sau imobilitatea anumitor parti ale corpului, terapeutul primeste indicii despre conflictele dumneavoastra interioare si punctele dumneavoastra forte. In terapia individuala, terapeutul primeste aceste mesaje ale corpului si actioneaza in functie de scopul terapiei, structural, prin secvente de miscare.

In terapiile de grup, in prim-plan stau corpul si miscarile acestuia, care apoi sunt dezbatute in discutii comune.

In cazul acestei forme de terapie, trecerea de la experinta proprie la terapie este cursiva.

Ca terapie pe termen scurt sau lung, terapia prin dans insoteste crizele sau procesele lungi si profunde. Ea se utilizeaza in tratarea bolilor psihice, la fel de bine precum este folosita in cazul afectiunilor fizice sau sufletesti.

In cabinetele psihiatrice sau psihosociale, terapeutii de dans lucreaza in prevenirea, tratarea si recuperarea copiilor, tinerilor, persoanelor cu handicap, a bolnavilor de epilepsie si a varstnicilor.

Boala lui Buerger

Autor: Academia Pacientului Actualizat: Timp citire: 3 minute

Boala lui Buerger

 

Boala lui Buerger, numita si trombangeita obliteranta, este o inflamatie a peretilor vaselor de sange, cu formarea de cheag, ingrosare si cicatrizare a peretilor vaselor, si in final, inchiderea vaselor.
Picioarele sunt, in general, primele afectate, insa schimbari se petrec si in vasele sangvine de la maini si in cele din urma, in tot corpul.

Simptomul initial este adesea o raceala persistenta a extremitatilor. Pot fi simtite, de asemenea, amorteala, sensibilitate si dureri. Picioarele se pot invineti cand sunt coborate pentru mult timp. Mai poate fi prezent si fenomenul Reynaud, claudicatia intermitenta si gangrena.

Din cauza atrofierii, se poate inregistra o scadere in marimea piciorului.

Evreii au cea mai mare incidenta a bolii lui Buerger, dar aceasta este comuna si in Orient. Raportul in Statele Unite este de cca 75 de barbati afectati pentru fiecare femeie. A fost observata la toate varstele, dar cea mai frecvent o intalnim intre 20 si 45 de ani.

Boala lui Buerger poate necesita amputarea ambelor extremitati inferioare si, uneori, si a extremitatilor superioare daca nu se renunta la fumat.

Tratament

  1. Tutunul NU trebuie folosit sub nici o forma, intrucat produce vasoconstrictie si favorizeaza, se pare, existenta bolii. Boala Buerger apare rar la nefumatori.
    [ad#articol]
  2. Coagularea crescuta a sangelui joaca, dupa unii, un rol important in producerea bolii. Folositi o dieta saraca in grasimi si o hidratare buna. Ceapa poate fi folositoare, deoarece produce o reducere a coagularii sangelui.
  3. Imbracati-va bine, acordand atentie in special extremitatilor. Picioarele si bratele trebuie sa aiba tot atatea straturi de imbracaminte ca si trunchiul, pentru a asigura o circulatie fluctuanta. Frigul duce la vasoconstrictie si inrautateste simptomele. Iarna purtati manusi si incaltaminte calduroasa.
  4. Tensiunea nervoasa accentueaza uneori durerea. Exercitiul fizic neutralizeaza stresul si imbunatateste totodata circulatia. Faceti din exercitiile fizice o obisnuinta zilnica.
  5. Extremitatile trebuie protejate de infectii si traume. Nu umblati descult. Ranile se vindeca mai greu si se poate produce gangrena sin cauza fluxului sangvin scazut.
  6. Exercitiul fizic si nivelurile de activitate ale unui individ, pot avea un efect benefic sau daunator asupra circulatiei sale. Exercitiul fizic duce la cresterea fluxului sangvin in artere, printr-o contractare si o relaxare alternativa a muschilor, acest lucru, ducand la randul lui, la o contractare si dilatare a vaselor de sange. El este, in acelasi timp, unul dintre cei mai importanti factori in mentinerea circulatiei colaterale(“inmugurirea” unor noi arteriole si capilare din arterele din care provin pentru a ajuta la suplinirea irigatiei sangvine intr-o zona de blocaj). Mersul pe jos este unul dintre cele mai bune exercitii pentru a stimula fluxul sangvin in picioare.
    Exercitiile Buerger sunt adesea prescrise pacientilor cu tulburari vasculare:
    a) Stand in pat intins pe spate, ridicati picioarele deasupra nivelului inimii timp de 2 minute sau pana incep sa se deschida la culoare.
    b) Stati pe marginea patului, astfel incat sa puteti balansa picioarele fara a atinge podeaua. Miscati picioarele si gleznele timp de 3 minute sau cat e nevoie pentru ca picioarele sa se coloreze usor in roz.
    c) Stati intins timp de 5 minute.
    Repetati exercitiile – fiecare de cate 5 ori- de 3 ori pe zi.
    Forta gravitationala goleste si umple vasele de sange, alternativ, incurajand dezvoltarea de colaterale.
  7. Scaunele trebuie sa fie de o inaltime la care sa nu produca o flexiune a genunchilor intr-un unghi ascutit. Nu stati multa vreme fara a va ridica si umbla. Adancimea scaunului trebuie sa ingaduie 2-3 cm de spatiu intre marginea lui si locul de flexiune a genunchilor.
  8. Femeile ar trebui sa nu poarte centuri si, de asemenea, sa evite pantofii stramti.
  9. Ar trebui folosita o saltea tare in locul in care va odihniti. O saltea moale poate ingadui o flexiune a trunchiului in solduri, intr-o masura suficienta pentru a starni circulatia sangelui catre picioare.
  10. Pacientul nu trebuie sa stea niciodata picior peste picior, intrucat aceasta produce presiune asupra vaselor sangvine popliteale.