Alaptatul nu doar hraneste bebelusul, ci stimuleaza si legatura emotionala intre mama si copil.
Ce sunt problemele de alaptare?
Imediat dupa nasterea copilului, organismul femeii sufera transformari hormonale, care declanseaza formarea de lapte si face posibila alaptarea. In primele zile, bebelusul primeste primul lapte de dupa nastere, numit colostru. Intre a 3 a si a 5 a zi , intervine laptele matur care poate provoca o supraincarcare brusca facand sa apara primele probleme precum galactostaza sau inflamatii ale sanilor. Urmeaza o perioada pana cand sfarcurile se obisnuiesc cu noua sarcina, a suptului. Durerile de inceput pot face alaptatul dificil si pentru mama, insa cu timpul copilul si mama se vor acomoda schimbarilor.
[ad#articol]
Cum se recunosc problemele de alaptare?
O productie insuficienta de lapte se poate recunoaste prin faptul ca bebelusul nu se satura niciodata cu adevarat: vrea la san foarte des si suge cu putere. De obicei, productia de lapte se adapteaza rapid la nevoile sugarului. Factorii psihici se pot rasfrange nefavorabil asupra fluxului de lapte, reducandu-l. Pe de alta parte blocajul laptelui in san creeaza o alta problema despre care vom vorbi in randurile care urmeaza.
1. Ragadele
Semne:
– Fisuri, roşeaţă pe mamelon
– Durere arzătoare la supt
Cauze:
– Poziţie şi ataşare incorectă la sân
– Suptul incorect al sânului de către copilul care suge şi din tetină (completare)
– Sânii angorjaţi
– Utilizarea incorectă a pompelor de muls
– Candidoza (mama/copil)
– Scoaterea incorectă a sânului din gura copilului
– Dermatite datorită spălării cu săpun, alcool, aplicarea de creme
– Mameloane ombilicate, plate
Profilaxie:
– Ataşare corectă
– Scoaterea sânului cu degetul
– Evitarea spălării cu săpun şi şampon
– Expunerea sânului la aer
– Să ungă mamelonul cu lapte după supt
– Să nu ţină sânul umed (în sutien, tampoane)
– Să evite sutienul sintetic
Tratament:
– Se unge mamelonul cu lapte de mamă şi se lasă la aer 30 min.
– Să alăpteze mai frecvent
– Să înceapă suptul la sânul fără ragadă
– Poate lua un analgezic cu 15 min. înainte de supt
– Dacă se poate să nu se întrerupă alăptatul sau dacă nu suportă durerea să se mulgă şi să dea laptele copilului cu seringa sau cana (sânul se obişnuieşte cu microtraumatismul şi se vindecă mai repede)
– Să trateze cauza ragadei
2. Angorjarea sânului
Semne:
– Sânul este umflat, roşu, sub tensiune, dureros
– Mamelonul este plat
– Copilul nu-l poate prinde
– Nu curge lapte
– Mama are febră (38 0C)
Cauze:
– Lipseşte suptul frecvent
– Supturi scurte sau limitate (la oră fixă)
– Lipsa suptului de noapte
– Ataşament slab al copilului la sân
– Folosirea suzetei, tetinei (supt ineficient la sân)
Profilaxie:
– Alăptare frecventă de la ănceput, ziua şi noaptea sau golirea sânului dacă copilul nu suge
Tratament:
– Comprese cu apă caldă pe sân 15 –20 min.
– Se masează sânul, apoi se mulge cu mâna până se înmoaie areola şi se pune copilul la sân
– Se începe cu sânul care este mai plin
– Copilul să golească de tot un sân, să sugă frecvent (nu se dă completare, suzetă) copilului), poziţia şi ataşarea să fie corecte sau sânul se goleşte prin muls
– După muls se pun comprese reci sau gheaţă
!!! Netratată, angorjarea duce la blocarea canalelor galactofore, mastită sau abces
3. Canale galactofore obstruate
Semne:
– Roşeaţă localizată
– Noduli sub tensiune
– Durere moderată până la severă
– Fără febră
Cauze:
– Poziţie şi ataşament incorect al copilului
– Golirea deficitară a sânului (alăptări rare, supt ineficient, sâni mari)
– Presiune externă pe sân (degetul care ţine sânul, îmbrăcăminte strânsă)
– Stres, oboseală (reduce lungimea şi frecvenţa suptului)
Profilaxie:
– Alăptare frecventă
– Comprese calde pe sân şi masaj către mamelon
– Susţinerea sânului în timpul suptului
– Schimbarea poziţiei de alăptare
– Evitare presiunii exercitate pe sân
Tratament:
– Alăptare frecventă
– Masarea blândă a porţiunii respective către mamelon în timpul suptului
– Comprese calde
– Să înceapă alăptarea din partea nedureroasă şi să schimbe poziţia des
– Paracetamol (4x/zi)
4. Mastita
Blocarea canalelor galactofore duce al stază şi dacă laptele nu e îndepărtat, la inflamaţia sânului, „mastită neinfecţioasă”.
Dacă sânul se infectează cu microbi (ragadele pot fi o poartă de intrare) se produce „mastita infecţioasă”.
Este infecţia ţesutului mamar, nu a laptelui.
Semne:
– Arie roşie, inflamtă, fierbinte
– Durere severă
– Frison, febră peste 39 0C
– Stare generală proastă (ca în gripă)
Cauze:
– Ragade
– Netratarea angorjării şi a canalelor blocate
– Sistem imunitar deprimat
Profilaxie:
– Poziţie şi ataşare corectă la sân pentru a evita ragadele, ungerea mamelonului cu lapte de mamă după supt
– Să se evite prelungirea bruscă a perioadei dintre supturi
– Să se evite trauma sânului
– Să se evite folosirea cremelor pentru sân
Tratament:
– Se continua alaptarea (nu este voie ablactare bruscă, duce la abces mamar)
– Alãptare frecventã la 2 –2 ½ ore şi mulsul sânului după supt dacă nu este golit
– Comprese calde înainte şi reci după alăptare
– Să înceapă alăptarea cu sânul afectat primul (să aibă grijă ca celălalt sân să fie muls, să nu se angorjeze!!!)
– Să schimbe poziţiile de alăptare
– Reapus la pat 24 H
– Dietă hiperproteică şi lichide suficiente (nu se reduc lichidele)
– Analgezice şi antiinflamatorii
– Antibiotice (cefalexin, eritromicină, augumentin)
– Antimicotice (Stamicin)
Un mod de viata sanatos
Femeile care alapteaza au nevoie sporita de lichide, 2- 3 litri de apa plata, ceaiuri de plante sau sucuri diluate de fructe, cu un continut slab de acizi. Alcoolul, nicotina si cofeina patrund in laptele de mama si pot dauna sanatatii copilului. Astfel ca o alimentatie sanatoasa este importanta nu doar in timpul sarcinii cat si pe perioada de alaptare.
